🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Anul şcolar 2023 – 2024, care începe luni, are 36 săptămâni de cursuri, excepţie făcând clasele terminale, şi 5 vacanţe, fiind aşteptaţi în bănci aproape 3 milioane de elevi. Peste 25.000 dintre ei vor învăţa în trei schimburi, lucru care nu va mai fi, însă, permis din 2025. Conform autorităţilor, încă sunt şcoli cu grupuri sanitare neconforme, aproape 200 de unităţi de învăţământ aflându-se în această situaţie. Anul acesta vor ajunge la catedră peste 3000 de cadre didactice fără studii corespunzătoare.

Elevii ar urma să beneficieze de gratuitate la transport, însă transportatorii reclamă că nu au fost consultaţi şi că acest model a eşuat de fiecare dată în ultimii 30 de ani. Începând din acest an, există un Plan de acţiune privind siguranţa şcolară, asumat de mai multe ministere, care vizează, printre altele, violenţa în şcoli şi consumul de droguri. Preşedintele Klaus Iohannis, preşedintele Senatului Nicolae Ciucă şi premierul Marcel Ciolacu şi-au anunţat participarea la festivităţile de deschidere a anului şcolar, Iohannis şi Ciolacu, în Bucureşti, iar Ciucă la Blaj. Şi secretarul general adjunct al NATO Mircea Geoană va fi prezent la unităţi de învăţământ din judeţul Dâmboviţa.

Structura anului școlar

Anul şcolar care începe luni are 36 de săptămâni de cursuri, cu următoarele excepţii: pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral şi frecvenţă redusă, anul şcolar are o durată de 34 de săptămâni de cursuri şi se încheie la data de 7 iunie 2024; pentru clasa a VIII-a, anul şcolar are o durată de 35 de săptămâni de cursuri şi se încheie la data de 14 iunie 2024; pentru clasele din învăţământul liceal — filiera tehnologică cu excepţi anilor terminali, şi pentru clasele din învăţământul profesional, anul şcolar are o durată de 37 de săptămâni de cursuri şi se încheie la data de 28 iunie 2024; pentru clasele din învăţământul postliceal, durata cursurilor r este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ în vigoare.

Elevii vor avea cursuri în următoarele intervale:

– de luni, 11 septembrie 2023, până vineri, 27 octombrie 2023;

– de luni, 6 noiembrie 2023, până vineri, 22 decembrie 2023;

– de luni, 8 ianuarie 2024, până vineri, 9 februarie 2024, respectiv vineri, 16 februarie 2024, sau vineri, 23 februarie 2024, după caz, la decizia inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, în urma consultărilor cu beneficiarii primari ai educaţiei, cu părinţii/reprezentanţii legali ai acestora şi cu cadrele didactice, realizate la nivelul unităţilor de învăţământ;

– de luni, 19 februarie 2024, respectiv luni, 26 februarie 2024, sau luni, 4 martie 2024, la decizia inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, după caz, până vineri, 26 aprilie 2024;

– de miercuri, 8 mai 2024, până vineri, 21 iunie 2024;

Perioade de vacanță

– de sâmbătă, 28 octombrie 2023, până duminică, 5 noiembrie 2023;

– de sâmbătă, 23 decembrie 2023, până duminică, 7 ianuarie 2024;

– o săptămână, la decizia inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, în perioada 12 februarie— 3 martie 2024;

– de sâmbătă, 27 aprilie 2024, până marţi, 7 mai 2024;

– de sâmbătă, 22 iunie 2024, până duminică, 8 septembrie 2024.

Fiecare unitate de învăţământ comunică elevilor şi părinţilor/reprezentanţilor legali ai acestora, până la data de 1 octombrie 2023, structura detaliată a anului şcolar, cu includerea deciziilor pentru elementele flexibile ale acesteia.

În ziua de 5 octombrie 2023 — Ziua internaţională a educaţiei şi în zilele nelucrătoare/de sărbătoare legală prevăzute de lege şi de contractul colectiv de muncă aplicabil nu se organizează cursuri.

Programul naţional „Şcoala altfel” şi Programul „Săptămâna verde” se desfăşoară în perioada 11 septembrie 2023—26 aprilie 2024, în intervale de câte 5 zile consecutive lucrătoare, a căror planificare se află la decizia unităţii de învăţământ. Derularea celor două programe se planifică în intervale de cursuri diferite. La clasele din învăţământul liceal — filiera tehnologică şi din învăţământul profesional, în perioadele dedicate programelor „Şcoala altfel” şi „Săptămâna verde”, se organizează activităţi de instruire practică urmărind şi scopul acestor programe. La clasele din învăţământul postliceal, în perioadele dedicate programelor „Şcoala altfel” şi „Săptămâna verde”, se organizează activităţi de instruire practică.

Burse pentru elevi

Elevii de la cursurile cu frecvenţă de zi din învăţământul preuniversitar de stat obligatoriu, nivel gimnazial şi liceal, beneficiază, după caz, de următoarele tipuri de burse:
– bursă de excelenţă olimpică I;
– bursă de excelenţă olimpică II;
– bursă de merit – 450 de lei
– bursă socială – 300 de lei
– bursă tehnologică – 300 de lei

Bursele de excelenţă olimpică I şi II reprezintă o nouă categorie de burse introdusă prin Legea învăţământului preuniversitar nr.198/2023.
Cuantumul lunar al burselor de excelenţă olimpică I/internaţională şi II/naţională este diferenţiat în funcţie de nivelul distincţiei obţinute:
– pentru locul I, cuantumul lunar al bursei de merit olimpic internaţional reprezintă echivalentul salariului de bază minim brut pe garantat în plată la data acordării acesteia;
– pentru locul al II-lea, cuantumul lunar al bursei de merit olimpic internaţional reprezintă echivalentul a 75% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată la data acordării acesteia;
– pentru locul al III-lea, cuantumul lunar al bursei de merit olimpic internaţional reprezintă echivalentul a 50% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată la data acordării acesteia;
– pentru menţiune, cuantumul lunar al bursei de merit olimpic internaţional reprezintă echivalentul a 25% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată la data acordării acesteia;
– bursa de excelenţă olimpică II/naţională este în cuantum de 700 lei/lună şi poate fi actualizat, anual, prin hotărâre a Guvernului.
Aceste burse se vor acorda pe întreaga durată a anului şcolar, inclusiv pe perioada vacanţelor şcolare.
Bursa de merit reprezintă o formă de stimulare a performanţei elevilor.
Conform Legii învăţământului preuniversitar nr.198/ 2023, bursele de merit se acordă pentru minimum 30% din elevii din fiecare clasă de gimnaziu şi liceu dintr-o unitate de învăţământ preuniversitar, cu respectarea criteriilor şi condiţiilor stabilite prin metodologia-cadru.
În anul şcolar 2023-2024, cuantumul bursei de merit alocate din bugetul Ministerului Educaţiei va fi de 450 lei pe lună. Aceste burse se vor plăti pe perioada cursurilor şcolare.
Bursa socială reprezintă o formă de sprijin pentru elevii din medii dezavantajate, din grupuri vulnerabile sau cu situaţii medicale speciale, prevăzute în metodologia-cadru, în vederea susţinerii participării la activităţile didactice şi a prevenirii abandonului şcolar.
Cuantumul bursei sociale în anul şcolar 2023 -2024 va fi de 300 lei pe lună, iar bursa se va plăti pe toată perioada anului şcolar, inclusiv pe timpul vacanţelor şcolare.
Bursa tehnologică reprezintă o formă de stimulare a elevilor care urmează învăţământul tehnologic în condiţiile metodologiei-cadru, în conformitate cu priorităţile Ministerului Educaţiei. Se acordă elevilor care frecventează învăţământul tehnologic şi care se încadrează în specializările şi condiţiile stabilite prin metodologia-cadru;

În ce stare sunt școlile

Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a declarat vineri că în acest moment există 189 de unităţi de învăţământ cu grupuri sanitare neconforme, grupate în 148 de unităţi administrativ teritoriale. Ea a precizat că urmează să se aloce peste 14,5 milioane de lei pentru a rezolva situaţia în 159 de unităţi de învăţământ, iar pentru restul de 30 de şcoli va fi solicitată Ministerului Finanţelor o suplimentare de linie bugetară la rectificare.

”Dacă ne uităm la ultimii ani, vedem că de la peste 2.000 de unităţi de învăţământ în această situaţie am ajuns sub 200, cred că evoluţia este una pozitivă, sperăm ca în cel mai scurt timp să nu mai avem această situaţie”, a declarat ministrul, precizând că aceste unităţi şcolare sunt în unităţi administrativ-teritoriale care nu au canalizare.

Puţin peste 25.000 de elevi vor învăţa în trei schimburi din cauza spaţiilor insuficiente, lucru care însă nu va mai fi permis din anul şcolar 2025 – 2026.

Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a făcut apel către toate primăriile ca, împreună cu inspectoratele şcolare, să găsească soluţii, iar familiile elevilor să accepte soluţiile care presupun consorţii sau relocarea procesului educaţional, afirmând că ”acolo există o anumită rezistenţă”.

”Noi am făcut toate eforturile şi am solicitat tuturor inspectoratelor cât şi autorităţilor publice locale să încerce să identifice soluţii. Pentru o parte din aceste unităţi de învăţământ, deja avem anunţate soluţii care vor fi utilizate fie la începutul anului şcolar fie la câteva luni după, fiind în finalizare anumite lucrări care ar asigura alte spaţii”, a spus Ligia Deca.

Prea puțin profesori

În acest an şcolar, numărul de cadre didactice fără studii corespunzătoare postului este de 3.340 faţă de 5.223 în anul şcolar 2022-2023, conform datelor prezentate de ministrul Educaţiei.

”Nu vom avea cazuri în care să nu avem profesori la clasă”, a dat asigurări ministrul Educaţiei.

Transportul elevilor

Elevii din învăţământul preuniversitar acreditat beneficiază de gratuitate la serviciile de transport public local, inclusiv metropolitan şi judeţean, rutier, naval, cu metroul precum şi feroviar, pentru toate categoriile de trenuri clasa a II-a, pe tot parcursul anului şcolar.

Ministrul Ligia Deca a precizat că au fost stabilite facilităţi suplimentare la transportul elevilor, faţă de ceea ce a fost până acum, prin introducerea unei noi categorii de beneficiari la gratuitate privind transportul, şi anume şcolile înscrise în registrul special al unităţilor de învăţământ preuniversitar care funcţionează după un curriculum străin. ”De asemenea, s-a prevăzut că elevii din învăţământul preuniversitar care locuiesc şi învaţă în judeţul Ilfov beneficiază de gratuitate la transportul cu metroul”, a anunţat Deca.

Ea a menţionat că pentru transportul feroviar, operatorii de transport vor emite elevilor titluri de călătorie pentru toate categoriile de tren, clasa a II-a pe orice relaţie de călătorie, pe perioada anului şcolar. În ceea ce priveşte transportul cu metroul, gratuitatea se acordă în baza unui abonament lunar tot pe parcursul anului şcolar, iar decontarea de face din bugetul Ministerului Transporturilor.

”În ceea ce priveşte gratuitatea la transportul public local şi metropolitan rutier, judeţean şi interjudeţean, elevii buneficiază de transport public între localitatea de domiciliu şi localitatea în care sunt şcolarizaţi”, a afirmat ministrul, precizând că în cazul în care nu există serviciu de transport public şi nici transport al unităţii de învăţământ sau al administraţiei locale, se vor acorda sume forfetare, cum se acorda în cazul navetei. În acest caz, acordarea gratuităţii se face prin decontarea de la bugetul Ministerului Educaţiei.

Cu toate acestea, reprezentanţii Federaţiei Operatorilor Români de Transport (FORT) au transms, cu o zi înainte de începerea anului şcolar, că, în lipsa listelor cu elevii care au gratuitate, operatorii de transport trebuie să emită bilete de călătorie contra cost. Apoi, aceştia vor depune o întreagă documentaţie pentru recuperarea sumelor respective şi vor aştepta pentru o perioadă nedeterminată să primească banii de la stat.

FORT, despre transportul gratuit al elevilor: În lipsa listelor cu elevii care beneficiază de gratuitate, operatorii de transport trebuie să emită bilete de călătorie contracostCITEȘTE ȘI FORT, despre transportul gratuit al elevilor: În lipsa listelor cu elevii care beneficiază de gratuitate, operatorii de transport trebuie să emită bilete de călătorie contracost
Reprezentanţii FORT au transmis duminică, printr-un comunicat de presă, că modelul de gratuitate pentru transportul elevilor a eşuat de fiecare dată în ultimii 30 de ani.

“Cu un simulacru de consultare publică atât în procesul de dezbatere cât şi în cel de avizare, încalcând legislaţia europeană, Guvernul a decis pentru a 16-a oară în 30 de ani să acorde dreptul la gratuitate pentru transport, elevilor ce nu pot urma cursurile şcolare în localitatea de domiciliu. Nici de această dată însă nu au reuşit să aplice în mod european o măsură şi asta din încercarea disperată de a evita să îşi asume şi financiar ceva/cumva. Acest model a eşuat de fiecare dată în ultimii 30 de ani însă cei cocoţaţi în vârful scaunelor de prin ministere se pare că nu au şcolari acasă sau în familie”, se arată în comunicat.
Reprezentanţii FORT explică şi ce înţelege Guvernul prin transport gratuit.
“Un mecanism extrem de complicat şi complex ce implică liste, verificări, documentaţie plimbată de la o instituţie la alta şi într-un final o mare pagubă şi bătaie de joc în raport cu elevii, părinţii acestora şi evident operatorul de transport. Un mecanism ce încalcă din nou prevederile Reg. CE1370 aşa cum se arată chiar şi în avizul dat de CES. La dezbaterea acestor norme, printre alte observaţii şi propuneri, reprezentanţii Federaţiei Operatorilor Români de Transport au cerut un lucru simplu şi de bun simţ, ocolit însă de Guvern şi anume un termen legal cuprins în norme pentru efectuarea plăţilor către transportatori”, a explicat FORT.

Sursa citată menţionează că în prima zi de şcoală nu poate fi aplicată această gratuitate.
“Evident că luni începe şcoala şi pentru că HG-ul a apărut vineri – 8 septembrie, nici elevii, nici unităţile şcolare sau inspectoratele şi evident nici firmele de transport nu pot aplica nimic din această gratuitate, drept pentru care s-a instalat haosul. Din nou, în aceeaşi manieră penibilă şi cu acceaşi lipsă de dialog constructiv, sfidând toate amendamentele perfect justificate, politicul încearcă într-un mod penibil să îşi salveze imaginea şi atât. Toţi cei afectaţi însă de această nouă hotărâre de guvern, rămân să se descurce, fiecare cum poate şi toate acestea în condiţiile în care era atât de simplu dacă se dorea cu adevărat susţinerea acestor elevi…modelul oricărei ţări europene”, a mai arătat FORT.

CE SPUN PROFESORII
Sondaj: Unul din doi profesori nu crede că guvernanţii vor aplica creşterile salariale promise. Aproape o treime spun că situaţia lor financiară este precară sau modestăCITEȘTE ȘI Sondaj: Unul din doi profesori nu crede că guvernanţii vor aplica creşterile salariale promise. Aproape o treime spun că situaţia lor financiară este precară sau modestă

Aproape o treime (29%) dintre profesori descriu situaţia lor financiară ca fiind „modestă” sau „precară”, iar 32% o consideră „bună” sau foarte bună„, arată un sondaj realizat de World Vision România la sfârşitul lunii august. Totodată, la trei luni după una dintre cele mai mari greve ale profesorilor din istoria recentă, 49% dintre cadrele didactice nu au încredere că guvernanţii vor respecta promisiunile salariale. În plus, deficitul de infrastructură şi de personal de sprijin continuă să pună presiune pe profesori.

Conform cercetării, 70% dintre cadrele didactice încep anul şcolar cu un nivel ridicat de motivaţie. Acest procent poate fi şi rezultatul unei creşteri a stimei de sine (pentru 32% dintre respondenţi) şi a motivaţiei personale (pentru 33% dintre respondenţi) după greva angajaţilor din învăţământul preuniversitar din această vară.

Măsuri pentru siguranța în școli

Studiu World Vision România: Doi din zece copii afirmă că violenţa este prezentă mult sau foarte mult în şcoala lor/ Un sfert dintre copiii din mediul rural se tem să nu fie discriminaţi din cauza sărăcieiCITEȘTE ȘI Studiu World Vision România: Doi din zece copii afirmă că violenţa este prezentă mult sau foarte mult în şcoala lor/ Un sfert dintre copiii din mediul rural se tem să nu fie discriminaţi din cauza sărăciei
Un Plan Naţional Cadru de Acţiune privind siguranţa şcolară a fost semnat de reprezentanţii mai multor ministere şi vizează, între altele, managementul cazurilor de violenţă în mediul şcolar şi al suspiciunilor privind consumul de droguri.
Priorităţile Ministerului Educaţiei, aşa cum sunt prevăzute în acest plan care vizează:
managementul cazurilor de violenţă în mediul şcolar şi a suspiciunilor consumului de droguri, în colaborare cu serviciile publice de asistenţă socială, poliţia şi centrele de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog;
prioritizarea activităţilor de prevenire şi reducere a faptelor de violenţă, respectiv a consumului de substanţe psiho-active în cadrul programului ”Şcoala Altfel”;
colaborarea cu alte ministere, pentru a elabora un cadru legislativ care să susţină un program naţional de testare antidrog pentru elevi, cu acordul părinţilor, în condiţii de respectare a confidenţialităţii şi cu riscuri minime de stigmatizare.
Unul dintre punctele Planului prevede ”elaborarea unui cadru normativ care să faciliteze depistarea consumului de droguri în şcoli, pe baza unor proceduri care să implice acordul părinţilor, să asigure confidenţialitatea, nediscriminarea, să evite stigmatizarea sau bullyingul; în procesul de elaborare a propunerilor de act normativ, vor fi consultate asociaţiile de părinţi şi elevi”.

Un altul prevede ”înregistrarea cazurilor de violenţă din mediul şcolar de către Comisia pentru prevenirea şi eliminarea violenţei, a faptelor de corupţie şi discriminării în mediul şcolar şi promovarea interculturalităţii şi transmiterea acestora, centralizat, pe unităţi de învăţământ şi tipuri de fapte, prin intermediul DJÎP/DMBÎP, către structurile pentru siguranţa şcolară din cadrul IGPR (MAI)”.

De asemenea, sunt încă în curs discuţiile referitoare la testarea elevilor pentru consumul de droguri, detaliile tehnice urmând a fi perfectate de către specialişti în următoarele două luni.

Politicienii, la festivitățile de deschidere

Preşedintele Klaus Iohannis şi ministrul Educaţiei Ligia Deca se vor afla la şcoala 162 din Capitală.

Preşedintele PNL, preşedintele Senatului, Nicolae-Ionel Ciucă, va participa la deschiderea anului şcolar pentru elevii de la Învăţământul Dual – Liceul Tehnologic„Timotei Cipariu” din Blaj.

La rândul său, premierul Marcel Ciolacu va fi prezent la deschiderea anului şcolar 2023-2024 la Colegiul Tehnic Anghel Saligny din Bucureşti.

Şi secretarul general adjunct al NATO Mircea Geoană va participa la festivităţile de deschidere a anului şcolar la unităţi de învăţămând din judeţul Dâmboviţa: Şcoala gimnazială „Ion Ghica” din Ghergani şi Liceul Teoretic „Ion Ghica” din Răcari.

Ministrul Educaţiei Ligia Deca a transmis încă de dumincă un mesaj cu ocazia începerii noului an şcolar, afirmând că trăieşte emoţia începutului anului şcolar în două ipostaze, cea de mamă şi de ministru.

„Şcoala este locul creşterii copiilor noştri, al descoperirii, al învăţării şi al prieteniei. Împreună, şcoală şi familie, prin comunicare onestă şi sprijin reciproc, vom creşte viitori adulţi responsabili, demni, empatici şi pregătiţi să facă faţă oricăror provocări!”, a afirmat ea.

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp