🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Statele Unite au risipit sume uriaşe de bani, de ordinul zecilor de miliarde de dolari, în aşa-numitul proces de reconstrucţie a Afganistanului, în cei 20 de ani de prezenţă militară americană în această ţară.

O jumătate de miliard de dolari dat pe aeronave care au zburat doar un an. Un hotel imens de 85 de milioane de dolari care nu s-a deschis niciodată și acum a ajuns în paragină. Uniforme de camuflaj pentru armata afgană al căror model ar costa cu 28 de milioane de dolari în plus. O unitate de asistență medicală localizată în… Marea Mediterană. Sunt doar câteva dintre acuzațiile de „risipă, fraudă și abuz” lansate la adresa SUA în eforturile depuse în Afganistan.

În total, SUA sunt acuzate că au risipit 145 de miliarde de dolari, relatează CNN.

Costul total al războiului, potrivit Pentagonului, a fost de 825 miliarde de dolari, o estimare low-end. Chiar și președintele Joe Biden a avansat sume mai ridicate – peste 2 trilioane de dolari, dar s-a referit și la costurile pe termen lung, cum ar fi îngrijirea veteranilor. Dobânzile ajung și ele deja la sute de miliarde.

Efortul de reconstrucție de 145 de miliarde de dolari nu a fost supravegheat, fapt ce a obligat Congresul să înființeze inspectorul general special pentru reconstrucția afgană (SIGAR) în 2008. SIGAR a publicat rapoarte trimestriale care au câștigat prea puțină atenție în acel moment decât era proporțională cu cheltuielile necesare pentru ele, potrivit criticilor.

De multe ori, Pentagonul a refuzat să le furnizeze datele solicitate, mai ales atunci când a venit vorba de evaluarea securității în țară.

Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat pentru CNN că au cerut SIGAR să „înlăture temporar” rapoartele, din cauza „preocupărilor legate de siguranță și securitate cu privire la eforturile noastre continue de evacuare”. Aceștia au adăugat că SIGAR avea autoritatea de a le restabili „atunci când consideră oportun”.

5 exemple de „risipă, fraudă și abuz”

1. Centrala Tarakhil a fost comandată în 2007 ca generator de rezervă pentru capitala Kabul, în cazul în care alimentarea cu energie electrică din Uzbekistan era compromisă. O structură vastă și modernă, ea funcționa pe turbine alimentate cu motorină, furnizate de un gigant ingineresc de marcă. Exista însă și o problemă: Afganistanul a avut o cantitate redusă de motorină și a trebuit să livreze combustibilul cu camionul – ceea ce făcea ca instalația să fie prea scumpă pentru a funcționa.

Clădirea în sine a costat 335 milioane dolari pentru construcție și a avut un cost anual estimat al combustibilului de 245 milioane dolari. Conform celei mai recente evaluări SIGAR, în cel mai bun caz, centrala a fost utilizată la o capacitate de doar 2,2%, deoarece guvernul afgan nu își putea permite combustibilul. Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) a refuzat să comenteze subiectul.

2. O jumătate de miliard de dolari dat pe aeronave care au zburat doar un an. Forța aeriană din Afganistan avea nevoie de avioane de marfă. În 2008, Pentagonul a ales G222 – o aeronavă cu design italian concepută pentru a decola și ateriza pe piste accidentate. În primul an, potrivit unui discurs susținut de șeful SIGAR, John Sopko, care cita un ofițer al SUA, avioanele erau foarte folosite.

Însă nu erau durabile. După şase ani, în 2016, avioanele au fost vândute la fier vechi pentru 40.257 de dolari.

3. 28 de milioane de dolari pe un model de camuflaj inadecvat. În 2007, au fost comandate uniforme noi pentru armata afgană. Ministrul afgan al apărării Wardak a spus că dorește un model rar de camuflaj, „Spec4ce Forest”, de la compania canadiană HyperStealth. Au fost comandate în total 1,3 milioane de seturi, costând 43-80 dolari fiecare, spre deosebire de 25-30 dolari estimate inițial pentru uniformele de înlocuire.

Uniformele nu au fost niciodată testate sau scoase pe teren și există doar 2,1% acoperire forestieră în Afganistan. Sopko a spus că pentru a cumpăra uniformele cu un model brevetat a fost nevoie de 28 de milioane de dolari în plus, bani care au fost plătiți tot din buzunarul contribuabililor. SIGAR a proiectat în 2017 un alt tipar care ar fi putut economisi 72 de milioane de dolari în următorul deceniu.

4. Hotel de 85 de milioane de dolari care nu a fost deschis niciodată. Un amplu complex de apartamente în regim hotelier a fost comandat lângă Ambasada SUA la Kabul, pentru care guvernul SUA a acordat împrumuturi de 85 de milioane de dolari. În 2016, SIGAR a arătat că „împrumuturile de 85 de milioane de dolari au dispărut, clădirile nu au fost niciodată finalizate și sunt nelocuibile, iar Ambasada SUA este acum obligată să asigure securitatea site-ului la un cost suplimentar pentru contribuabilii americani”.

Auditul a concluzionat: contractantul a făcut promisiuni nerealiste de a asigura împrumuturile și filiala guvernului SUA care a supravegheat proiectul nu a vizitat niciodată site-ul și nici compania pe care ulterior au angajat-o să supravegheze proiectul. Un purtător de cuvânt al departamentului de stat a motivat că nu a gestionat construcția, fiind „un demers privat”.

5. Unitatea medicală în mare. Potrivit unui raport din 2015 privind finanțarea de către USAID a unităților de asistență medicală din Afganistan, peste o treime din cele 510 proiecte pentru care s-au primit coordonate, nu se aflau, de fapt, în acele locații. Treisprezece nu erau „localizate în Afganistan, iar unul era amplasat în Marea Mediterană”. Treizeci „erau localizate într-o provincie diferită de cea raportată inițial de USAID”.

Alte „189 nu au arătat nicio structură fizică la o distanță de 150 de metri de coordonatele raportate. La puțin sub jumătate din aceste locații nu au fost văzute structuri la 800 de metri de coordonatele raportate”.

Auditul menționa că USAID și ministerul afgan al sănătății ar putea asigura „supravegherea acestor facilități [dacă] ar ști unde sunt ele de fapt”. USAID a refuzat să comenteze.

Foto: theflagshop.co.uk

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp