ANALIZĂ | Întrebare la referendumul lui Nicușor Dan despre droguri, propusă de PSD. Expert: Încercare politică de deturnare / Invențiile românești pot crește interesul pentru consum
Consiliul General al Municipiului București a aprobat luni, 21 octombrie, organizarea referendumului propus de edilul general al Capitalei, Nicușor Dan, în cadrul căruia cetățenii să se pronunțe în privința modului în care sunt repartizare resursele financiare între Primăria Capitalei și primăriile de sector, respectiv a responsabilității emiterii autorizațiilor de construire.
Consilierii generali au aprobat luni, totodată, și întrebarea controversată propusă de PSD, legată de prevenția consumului de droguri în școli.
„Sunteți de acord ca Primăria București să finanțeze și să implementeze un program de educație pentru sănătate și prevenire a consumului de droguri în toate școlile din București?”, este cea de-a treia întrebare la care bucureștenii sunt așteptați să voteze cu „DA” sau „NU”.
Întrebarea pare totuși formulată astfel încât să sugereze un răspuns evident, „DA”, dar ridică și alte probleme din perspectiva experților în politici publice.
„În primul rând pare o încercare politică de deturnare a unui referendum pe teme administrative, prin introducerea unei întrebări fără legătură cu demersul. Este clar că răspunsul la întrebarea PSD va fi «da» – toată lumea își dorește prevenție. Mai important este, însă, ce anume se va pune în aplicare ulterior referendumului”, a declarat pentru Main News Vlad Zaha, expert criminolog în domeniul politicilor publice antidrog și criminologiei publice intervenționiste, specializat în cadrul Universității Manchester și a Universității Oxford.
Vlad Zaha atrage atenția că, în prezent, multe dintre inițiativele de prevenire a consumului de droguri în școlile din România sunt departe de standardele internaționale, bazate pe dovezi.
„Tot ce face România, nu doar Bucureștiul, în momentul de față legat de prevenția în școli este contrar standardelor internaționale de prevenție și practicilor bazate pe dovezi: de la «ochelari care simulează consumul», la pliante, prezentări și piese de teatru sperietoare, până la testimonialele persoanelor care au trecut prin dependență.
Toate acestea au șanse reale să trezească interesul pentru consumul de droguri mai degrabă decât să îl prevină și sunt contra-indicate de Organizația Mondială a Sănătății, UNODC, precum și de departamentele de educație/sănătate ale unor state partenere”, a spus expertul consultat de Main News.
Expertul subliniază că aceste metode sunt depășite și nu doar ineficiente, ci chiar dăunătoare. În lipsa unei schimbări de paradigmă, există riscul ca elevii expuși la astfel de campanii să dezvolte o atracție mai mare pentru droguri decât cei care nu iau parte la aceste activități.
„Dacă proiectele care vor fi finanțate de către Primăria Municipiului București rămân în această paradigmă a invențiilor românești care ni se par că funcționează dar, de fapt, nu funcționează, atunci este posibil să vedem elevii care vor «beneficia» de acestea drept având un consum mai ridicat decât elevii care nu iau parte la aceste activități”, a mai spus Vlad Zaha.
Care este trendul internațional
În timp ce România continuă să folosească metode de prevenție bazate pe frică și mărturii ale foștilor dependenți, la nivel internațional, aceste practici sunt considerate depășite și chiar dăunătoare.
Raportul comun al UNODC și OMS din 2018 arată că tacticile de intimidare nu doar că nu funcționează, dar pot chiar să stârnească curiozitatea tinerilor față de droguri, crescând riscul de consum.
În locul campaniilor moralizatoare și de intimidare, abordările moderne de prevenție recompensează comportamentele pozitive (Good Behaviour Game, dovedit, în cadrul studiilor pe termen lung, că reduce semnificativ riscul de consum de substanțe, în adolescență și la maturitate).
Alte intervenții eficiente includ programele de formare a abilităților de viață, sau intervenții de prevenție care implică educarea părinților.
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Comentarii