Fostul ministru al Justiției, Ana Birchall, susține că deși Viorica Dăncilă a declarat marți seara că nu a intervenit în perioada în care era premier în niciun fel în sistemul judiciar din România, social-democrata susține celebra ordonanță de urgentă 13 „menită pe de o parte sa-i scoată din pușcării pe borfașii României și pe de alta să protejeze și încurajeze corupția la nivel înalt”.

Reacția Anei Birchall vine după ce, publicația Newsweek.ro a publicat o scrisoare pe care a trimis-o Viorica Dăncilă colegilor săi din Parlamentul European, pe 24 ianuarie 2017, când în România oamenii protestau fiind nemulțumiți de OUG 13.

„Spuneam acum câteva zile că „execuția” mea din funcția de Ministru delegat pentru Afaceri Europene are o legătură strânsă cu corespondența pe care am avut-o, în calitate de ministru al justiție interimar, în 2017, cu doamna Dăncilă pe tema OUG 13, susținută de dumneaei în Parlamentul European. Este curios din partea cuiva care susține că nu a participat la nici un asalt asupra justiției să susțină o inițiativă legislativă menită pe de o parte să-i scoată din pușcării pe borfașii României și pe de alta să protejeze și încurajeze corupția la nivel înalt.” a scris fostul ministru al Justiției, Ana Birchall, pe pagina sa de Facebook.

Scrisoarea Vioricăi Dăncilă a fost trimisă prin e-mail și se numește  „Situația din România” iar fostul premier scria că își dorește ca situația de la acea vreme să devină liniștita iar partidele din opoziție sa accepte“ votul popular și să coopereze cu noua majoritate, în loc să încerce prin orice metodă să o blocheze și să instige cetățenii împotriva ei”.

Mai jos scrisoarea Vioricăi Dăncilă, citată de Newsweek.ro:

Dezbaterea publică în România pe tema OUG-urilor privitoare la amnistie și grațiere și Codurile Penale

Săptămâna trecută, Guvernul României a lansat o dezbatere publică referitoare la două ordonanțe de urgență.

Prima privește amnistierea infracțiunilor cu pericol social scăzut (altele decât infracțiunile cu violență și cele de corupție).

A doua se referă la amendamente la Codul Penal și Codul de Procedură Penală, care ar trebui modificate în acord cu recomandările Curții Constituționale.

Argumentele din spatele celor două proiecte:

România a fost condamnată de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru condițiile din închisori și riscă să plătească despăgubiri de 100 de milioane de euro dacă nu îmbunătățește situația din detenție. Închisorile românești sunt supra-aglomerate iar scopul OUG referitoare la amnistie este tocmai să reducă numărul acelor deținuți condamnați pentru fapte care nu prezintă pericol social major.

În cazul amendamentelor la Codul Penal și Codul de Procedură Penală, obiectivul este armonizarea legislației cu deciziile Curții Constituționale, mai ales în cazul acelor articole considerate neconstituționale de către Curte. Practic, în acest moment, legislația penală românească nu este în întregime constituțională iar asta afectează tot ce ține de puterea judecătorească. În cazul acestei OUG, vorbim de o decizie necesară, cu atât mai mult cu cât încercări legislative anterioare au eșuat.

Guvernul a demarat o dezbatere referitoare la cele două proiecte legislative tocmai pentru a ajunge la un numitor comun cu instituțiile, partidele și societatea în legătura cu forma celor două inițiative.

În ciuda intențiilor transparente ale Guvernului de a rezolva urgent problema și de a purta o dezbatere deschisă cu societatea, partidele de opoziție au susținut că aceste propuneri servesc protejării politicienilor corupți, ceea ce este fals. Liderii partidelor de opoziție au instigat populația să protesteze public, uzând de o campanie de dezinformare și propagandă care a fost construită în ultima săptămână cu scopul de răspândi informații false despre proiecte.

Liderii PNL și USR, dar și parlamentari ai PMP, au luat parte deschis la aceste proteste și, astfel, le-au politizat.

Președintele Klaus Iohannis a cerut public retragerea proiectelor și, de asemenea, a luat parte la proteste. Considerăm că acest gest, o premieră pentru un președinte al României, este neconstituțional, depășește rolul președintelui, acela de mediator. Mai mult, gestul președintelui poate avea consecințe imprevizibile, afectând cursul normal a ce trebuia să fie o dezbatere publică.

Încercarea partidelor de opoziție de a obține beneficii politice de pe urma unei decizii pozitive și transparente a Guvernului poate să afecteze imaginea României și chiar procesul democratic.

Subliniem că aceste acțiuni ale opoziției și ale președintelui se opun și adoptării de către guvernul PSD a unor măsuri cu impact economic și social major (creșteri ale salariilor și pensiilor, scăderi de taxe). Unul din obiectivele actorilor politici din opoziție este să afecteze buna funcționare a Executivului.

Vă reamintim că acest cabinet a fost învestit după ce PSD a obținut un succes electoral categoric în decembrie anul trecut, când aproape 50% din români au votat partidul nostru. Prin urmare, am putut constitui o majoritate parlamentară solidă împreună cu alte partide – împreună dorim să implementăm un program progresiv bazat pe creștere economică și echitate socială. După alegeri, ne-am confruntat cu cu o lipsă de dialog din partea opoziției și a președintelui, ceea ce a afectat climatul democratic din România.

Dorința noastră este ca actuala situație să devină liniștită, partidele de opoziție să accepte rezultatul votului popular și să coopereze cu noua majoritate parlamentară în loc să încerce prin orice metodă să o blocheze și să instige cetățenii împotriva ei. Vom continua să respectăm legea și să ne aplicăm program de guvernare, în speranța că ne vom putea baza pe sprijinul dumneavoastră în cazul în care starea de lucruri se deteriorează.”

Sursă foto: Ana Birchall Facebook

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp