🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

UPDATE Ministerul de Interne francez a precizat că 18,43% din alegători au votat până la prânz, cu 0,8 puncte procentuale mai puţini decât la alegerile parlamentare de acum cinci ani.

Știrea inițială

Secţiile de votare din Franţa pentru primul tur al alegerilor legislative au fost deschise duminică dimineaţa, 12 iunie, la ora 8.00 (ora 9.00, România). Lupta se dă între coaliţia preşedintelui Emmanuel Macron, care are nevoie de majoritate parlamentară pentru a-şi pune în aplicare programul prezidenţial, şi blocul de stânga „Nupes”, în frunte cu Jean-Luc Mélenchon, relatează La Libre.

Blocul de stânga Nupes (LFI, PCF, PS şi EELV) pare a fi la egalitate cu „Ensemble”, o coaliţie macronistă a partidelor de centru şi centru-dreapta LREM / Renaissance, MoDem şi Horizons.

În turul doi al alegerilor legislative, care va avea loc duminică, 19 iunie, „Nupes” ar putea duce lipsă de voturi pentru a obţine victoria, cu excepţia cazului în care va exista o mobilizare puternică a celor care aleg să nu voteze în primul tur.

Numărul persoanelor care aleg să nu voteze în cadrul alegerilor legislative a crescut de la 31% în 1993, la 51,3% în 2017, fiind vorba, în principal, despre tineri şi clasa muncitoare.

Ultimele sondaje publicate vineri plasează coaliţia „Ensemble” în fruntea clasamentului, dar nu neapărat cu majoritate absolută -289 de locuri din 577- pe care guvernul lui Macron le-a obţinut în precedenta Adunare Naţională aleasă în 2017.

Dacă Emmanuel Macron ar obţine doar o majoritate relativă, ar fi nevoit să intre în negocieri cu celelalte partide pentru a-i aproba legile.

Dacă, în scenariul cel mai puţin probabil, blocul de stânga „Nupes” ar obţine majoritatea absolută, Emmanuel Macron ar fi lipsit practic de toate puterile care îi revin.

După ce Marine Le Pen a obţinut peste 40% din voturi în turul doi al alegerilor prezidenţiale, Partidul Rassemblement National (extremă dreapta) este, potrivit sondajelor, depăşit de „Nupes” şi „Ensemble” în alegerile legislative. Partidul ar putea obţine între 20 şi 40 de locuri, faţă de cele 8 locuri obţinute în 2017, şi, astfel, să formeze un grup parlamentar pentru prima dată din 1986.

Aproximativ 6.300 de candidaţi luptă pentru cele 577 de locuri, adică cu 20% mai puţin decât în ​​2017, datorită în special acordului de stânga. Cei care nu vor fi aleşi duminică seara vor trebui, pentru a intra în turul doi din 19 iunie, fie să ajungă în primele două locuri din circumscripţia lor, fie să obţină voturile a 12,5% dintre alegătorii înscrişi.

Foto: Pixabay

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp