Românii din diaspora sunt așteptați, începând de sâmbătă, la urne, pentru a-și exprima votul la alegerile parlamentare. Cei 77 de candidați propuși de partide pentru a-i reprezenta pe românii din afara granițelor se întrec pentru cele șase locuri puse la dispoziție în Parlament.

Ministerul Afacerilor Externe va organiza 748 de secții de votare în afara țării, pentru un scrutin care se desfășoară în două zile, ce începe sâmbătă, 5 decembrie, la ora locală 7:00 și se termină duminică, 6 decembrie, la ora locală 21:00.

Potrivit Autorității Electorale Permanente, peste 700.000 de români cu domiciliul în străinătate sunt înscrişi în Registrul electoral, inclusiv cetăţenii care vor împlini 18 ani la data de 6 decembrie.

Deputații aleși să reprezinte românii din afara granițelor în legislatura 2016-2020 sunt: Constantin Codreanu și Petrișor Coliu, din partea PMP, Nicolae-Daniel Popescu, din partea USR și Mihai Voicu, din partea PNL.

Senatorii sunt Riceard Viorel Badea, din partea PNL și Radu Mihail, din partea USR.

Câți români sunt în diaspora

Fostul ministru al Românilor de Pretutindeni, Natalia Intotero, a declarat, în iulie 2019, că numărul românilor plecați în afara granițelor ar fi de 9,7 milioane, dintre care 5,6 milioane ar reprezenta diaspora.

Cifrele înaintate de ministru au fost contrazise de un raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), finanțat de Ministerul de Externe, publicat tot în anul 2019. Acest raport arată că, la nivelul anului 2016, în diaspora trăiau 3,6 milioane de români, cu tot cu copii sub 15 ani, născuți în România.

În Italia locuiesc peste 1 milion de români, în timp ce în Italia și Spania numărul acestora trece de 500.000 – 680.000 în Germania și 573.000 în Spania. Cele trei țări găzduiesc 93% din diaspora românească, mai arată sursa citată.

Numărul parlamentarilor de diaspora, subiect de dispute politice

Românii din diaspora sunt reprezentați în Parlament de șase oameni: doi senatori și patru deputați.

Numărul parlamentarilor care îi reprezintă pe românii din diaspora a fost dezbătut intens în ultimii ani, iar Guvernul a încercat, fără reușită, să dubleze numărul de senatori și deputați, printr-o ordonanță de urgență adoptată în luna februarie.

Ordonanța prevedea ca românii să poată vota la orice secție din țară sau din străinătate la alegerile parlamentare, că se dublează numărul senatorilor și deputaților de diaspora (de la 6 la 12) și că românii din afara granițelor vor putea vota timp de trei zile, la fel ca la alegerile prezidențiale.

Senatorii au respins cu 86 de voturi ”pentru” și 34 de voturi ”împotrivă” Ordonanța de Urgență 26/2020 privind organizarea alegerilor parlamentare anticipate, în calitate de primă Cameră sesizată. Ulterior, CCR a declarat ordonanța de urgență ca fiind neconstituțională.

O altă lege în acest sens inițiată de senatorii Florina Presadă și Radu Mihail și de deputații Dan Barna, Tudor Benga și Matei Dobrovie, asumată ulterior de toți parlamentarii USR, este blocată în Camera Deputaților de mai bine de doi ani.

Inițiativa modifică legea 208/2015 privind alegerile parlamentare și propune ca diaspora să fie reprezentată de 10 deputați și 4 senatori.

„Aplicând norma de reprezentare conform legii, respectiv 1 deputat la 73.000 de locuitori și 1 senator la 168.000 de locuitori, rezultă că circumscripția 43 (diaspora – n. red.) trebuie să aibă 4 mandate de senatori și 10 de deputați (…) Considerăm că adoptarea acestei modificări reprezintă o reparație pentru cetățenii români din afara granițelor țării cărora numărul mandatelor înscrise în anexa din 2015 nu le-a făcut dreptate”, au precizat inițiatorii legii, în expunerea de motive.

Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp