Bacterii care mănâncă din bolnavi, spitale insalubre, fonduri insuficiente și medici mult prea puțini – este descrierea dură, dar reală, a unui sistem care a ajuns să ucidă deși trebuie să salveze. În toate campaniile electorale, iar cea de acum nu face excepție, sănătatea a fost prezentată ca o prioritate, ca un domeniu strategic pentru care se va face orice. Nu s-a făcut mai NIMIC! Acum, acest sistem este nevoit să facă față pandemiei. Îi lipsesc de toate, mai puțin cazurile care vin pe bandă rulantă, oamenii care-și pun ultima speranță într-un sistem care a arătat de prea multe ori că este pe moarte. Hexi Pharma, Colectiv, furturile de la CNAS sunt doar trei cazuri care au scos la iveală neregulile grave. Totuși, deși în toate cele trei cazuri se poate vorbi de moartea unor oameni, vedem anchete de înșelăciune sau abuz, fără ca cineva să plătească pentru viețile pierdute.

Scandalul Hexi Pharma a scos la iveală că în spitalele din România ar fi ajuns dezinfectanți diluați chiar și de două mii de ori, potrivit procurorilor. Nu s-a dat un verdict definitiv până acum, dar și când se va da, nu va fi unul care să răspundă la următoarea întrebare: au murit oameni din cauza substanțelor care pot fi comparate, dacă e să ne luăm după acuzații, cu apa de ploaie? Nu va răspunde pentru că se judecă înșelăciunea, abuzul. Și atât.

În primă instanță, în ianuarie 2019, firma a fost amendată penal cu 2,6 milioane de lei pentru înșelarea unităților medicale prin vânzarea dezinfectanților diluați. Flori Dinu, fost director al companiei, a fost condamnată, pe fond, la 3 ani de închisoare cu executare. De asemenea, Mihai Leva, fost director de producție, a primit 3,8 ani de închisoare cu executare. Hexi Pharma va trebui să plătească despăgubiri către aproape 130 de spitale, dacă instanța va confirma prima decizie.

Patronul s-a sinucis

După începerea scandalului, Dan Condrea, patronul Hexi Pharma, a fost implicat într-un accident rutier în urma căruia a decedat. Ulterior, procurorii Parchetului General au ajuns la concluzia că omul de afaceri și-a pus capăt zilelor.

“A intrat în coliziune (Dan Condrea, n.r.) cu obstacolul ca urmare a acțiunii conducătorului auto, care a schimbat direcția de deplasare rectilinie înspre marginea carosabilului, deși o atare manevră era evident că determină o stare de pericol grav și iminent, decesul reprezentând consecința unui act suicidal. (…) Urmele de rulare evidențiate indică faptul că autoturismul și-a schimbat la un moment dat direcția de deplasare rectilinie, îndreptându-se spre marginea carosabilului, unde se aflau copaci. În zona în care a avut loc evenimentul rutier, la momentul respectiv, nu se aflau alte autovehicule în deplasare sau staționare”, au stabilit procurorii.

Moartea afaceristului este, în continuare, învăluită în mister, mulți fiind cei care nu cred varianta sinuciderii, în ciuda concluziilor din anchetă.

#Colectiv: marii arși, infectați de marile bacterii

Victimele tragediei din Colectiv au trăit o dublă dramă. Cei care au scăpat cu viață din infern au fost nevoiți să înfrunte și bacteriile din spitale. Slăbiți de rănile din club, unii dintre ei nu au mai supraviețuit și infecțiilor din unitățile medicale.

Doar că, deși din 2016 se tot anchetează această ipoteză șocantă, investigația nu e gata nici până acum.

„După Colectiv, s-au găsit 0,03% infecții nosocomiale, dar, de fapt, fuseseră infectați toți” – Camelia Roiu (vice.com).

În pandemie nu mai raportăm bacteriile

Acum, sistemul sanitar, așa cum e el, trebuie să facă față pandemiei. Cu toate lipsurile și minusurile pe care le știm. Au dispărut brusc, bacteriile? Greu de crezut.

Se infectează românii internați din cauza COVID și cu bacteriile acestea? Nu știm. Ceea ce știm este că, acum, în pandemie, nici măcar un sfert dintre spitale nu au raportat infecțiile nosocomiale, potrivit unui raport publicat de Klaus Iohannis (Libertatea).

Bolilor pe care cei mai mulți pacienți le au deja li se suprapune SARS CoV-2. Iar apoi, foarte posibil, vin și infecțiile nosocomiale. Dar autoritățile nu prea vorbesc de ele. Nu știm, așadar, dacă și câte decese au fost provocate de aceste bacterii.

Bătrâni lăsați fără tratamente pentru pacienți inventați

Un caz de-a dreptul șocant, care ridică alte numeroase semne de întrebare legate de vieți pierdute a izbucnit în 2017. Pe atunci șef al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Marian Burcea era reținut de procurorii DNA.

Alături de el, mai mulți angajați din sistem. Acuzațiile sunt șocante: înșelăciune, abuz în serviciu, influențarea declarațiilor. Dar nu ucidere, nu crimă!

Asta cu toate că e uriaș riscul să fi murit bătrâni bolnavi care nu ar fi beneficiat de tratamentele care îi țineau în viață.

”Un grup de firme care ofereau îngrijiri medicale la domiciliu aflate în conivență infracțională cu funcționari ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (C.N.A.S) și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a municipiului București (C.A.S.M.B.) au transformat îngrijirile medicale la domiciliu într-o afacere profitabilă cu desconsiderarea totală a legii și a drepturilor pacienților, modalitatea de operare fiind următoarea: obținerea de C.N.P.-uri și de acte medicale de la persoane asigurate la C.A.S.M.B., folosirea acestora pentru întocmirea în fals a dosarelor de solicitare de îngrijiri medicale la domiciliu, depunerea dosarelor la C.A.S.M.B. de către persoane neîmputernicite, folosirea frauduloasă a cardurilor de sănătate cu prilejul semnării electronice a serviciilor medicale pentru decontarea unor servicii medicale neprestate sau prestate în condiții nelegale, transmiterea online a unor date false în sistemul informatic unic integrat al asigurărilor sociale de sănătate (S.I.U.I.).
Sumele de bani decontate nelegal de la C.A.S.M.B. au fost delapidate de administratorii furnizorilor de îngrijiri medicale la domiciliu, fiind cheltuite în interes personal și pentru plata membrilor grupului infracțional.  Protecția grupării era asigurată de persoane din conducerea celor două instituții” – DNA, în 2018, la momentul trimiterii în judecată. 

Drept dovadă pentru cum unii erau mai importanți ca alții stau și interceptările redate de procurorii DNA în 2017, în referatul întocmit atunci.

Angajat: 80% din fonduri, furate

Din document reiese că unii angajați știau foarte bine că se fură.

Angajat CNAS: Tot timpul și-au bătut joc pentru că aicea e… sunt toate pilăraiele și toată furăciunea. Bugetul pe îngrijiri e fraudat 80%!, 80%! Și eu tot în față o spun! Furate, unele furate fără… ă…ă… mers deloc la pacient. Din birou altele merg o dată la 3 zile, iar altele… ă… au pacientu’, dar cu boli fictive și nu merg deloc, ca la farmacii. Asta e deja o rețea organizată!

Amenințări cu pistolul

Unii angajați, care ar fi vrut să oprească afacerea, ar fi fost amenințați, mai reiese din document.

Angajat CASMB: Bă, vrei să-ți arăt acte de la IGPR, că a venit cu pistolul să ne împuște, că l-am reziliat și că n-am vrut să luăm șpagă? În Ministerul Transporturilor aveam și era păzit, obiectiv militar de jandarmi.

Așa că nici nu e de mirare că, potrivit procurorilor, decontările se făceau ”unde trebuie”, nu unde e nevoie.

Reprezentant asociație medicală: Măi, deci eu nu înţeleg de ce în criteriile de prioritizare pui angajaţi? Păi… e discriminare. Şi bunica aia care a plătit 40 de ani şi acuma a făcut accident vascular… e…e… cetăţean de rangul II? Pentru voi? Aia nu merită să fie îngrijită?, ar fi spus și reprezentantul unei asociații medicale.

Unii inculpați au recunoscut acuzațiile DNA. Burcea, de exemplu, a negat încă din 2017 faptele. Cazul este, încă, pe rolul instanțelor. Așa cum spuneam, însă, nu se judecă moartea unor oameni, ci înșelăciunile.

Foto: timpolis.ro

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp