Doi magistrați, soț și soție, despăgubiți de stat pentru că au fost ascultați de DNA într-un dosar penal
Alexandru Șerban, judecător și fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, și soția sa, Mirela Șerban, de la Curtea de Apel Brașov, vor primi câte 3.000 de euro daune pentru că au fost ascultați de procurorii de la Direcția Națională Anticorupție, într-un dosar penal.
Telefoanele magistraților au fost puse sub ascultare în 2015, într-un dosar penal legat de obținerea unei sentințe favorabile. Ulterior a ieșit la iveală că soții Șerban nu erau legați de acele presupuse fapte de corupție, prin urmare au fost informați că au fost ascultați. În cele din urmă, mandatul în baza căruia au fost ascultați a fost declarat ilegal.
Daune de mii de euro
Deși, în primă fază, Tribunalul București s-a opus, Curtea de Apel din Capitală a fost de acord să le dea magistraților daune, în cuantum de 6.000 de euro.
”Admite apelul. Schimbă în parte sentinţa apelată. Admite, în parte, acţiunea. Obligă pârâtul la plata către fiecare reclamant a sumei de 3000 euro, în echivalent lei la data plăţii, cu titlu de daune morale, precum şi dobândă legală calculată de la data rămânerii definitive a hotărârii şi până la data plăţii efective”, se arată în decizia CAB.
Verdictul nu este definitiv și poate fi atacat la Instanța Supremă.
Argumentele CAB
În motivarea deciziei prin care s-au acordat daunele, CAB arată că viața privată a magistraților a fost afectată.
”Atingerile aduse vieții private prin luarea măsurii de supraveghere tehnică cu nerespectarea dispozițiilor legii interne sunt de natură a afecta demnitatea și onorarea oricărei persoane, cauzând un prejudiciu moral important. Însă, în cazul profesiei de judecător, compromiterea valorilor nepatrimoniale atrage după sine afectarea intrinsecă substanțială a carierei, legată, în mod indisolubil, de reputația profesională și personală”, potrivit motivării.
De asemenea, instanța a fost de părere că a fost afectată reputația profesională a celor doi, în condițiile în care nu au fost îndeplinite criteriile pentru ascultatea telefoanelor.
”Luarea măsurii de supraveghere tehnică cu privire la reclamanți fără a fi îndeplinită condiția prevăzută de art. 139 alin. 1 lit. a Cod procedură penală, respectiv nu exista o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârșirea unei infracțiuni dintre cele prevăzute la alin. (2) al art. 139 C .proc.pen. reprezintă o atingere gravă adusă reputației profesionale, nejustificată de existența unui interes legitim, cauzând un prejudiciu important ce se impune a fi reparat în mod corespunzător, prin acordarea unor despăgubiri pecuniare . Constatarea caracterului nelegal al măsurii și distrugerea probelor nu reprezintă o satisfacție echitabilă pentru apelanții reclamanți, cu atât mai mult cu cât exercitarea acestui demers nu a fost facilă și previzibilă, fiind necesară intervenția instanței de control constituțional pentru recunoașterea calității de persoană îndreptățită la formularea contestației în materie penală”, se mai arată în document.
Decizia Curții de Apel București nu este definitivă. Ultimul cuvânt îl vor avea magistrații Instanței Supreme.
Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Comentarii