Monday, November 25, 2024
Jurnalism corect

🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale click

Fara categorie, Justitie, Politic, Stirile zilei

Curtea Constituţională a amânat pentru a treia oară decizia pe Codurile Penale. CCR a fost sesizată de opoziție dar și de președintele Iohannis

By Andreea Traicu , in Fara categorie Justitie Politic Stirile zilei , at 26 iunie 2019 Etichete: , ,

Curtea Constituţională a amânat pentru a treia oară sesizările formulate de USR, PNL şi de preşedintele Klaus Iohannis privind controversatele modificări aduse de Parlament, pe repede înainte, la Codul penal și la Codul de procedură penală. Printre cele mai importante modificări se numără diminuarea termenelor de prescripţie a pedepselor și abrogarea articolului referitor la neglijenţa în serviciu.

Este a treia încercare a judecătorilor CCR de a se pronunța asupra contestațiilor depuse de PNL – USR dar și de președintele Klaus Iohannis  asupra modificărilor aduse in Parlament Codului penal și Codului de procedură penală.

Sesizările vizează Legea pentru modificarea şi completarea Legii 286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii 78/2000 pentru prevenirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, dar şi Legea pentru modificarea şi completarea Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară.

De ce a atacat președintele Klaus Iohannis la CCR modificările Codului Penal si ale celui de Procedură Penală

Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională pe 10 mai. Modificările din Parlament la Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție făcute in Parlament i-au fost transmise pe 2 mai.  Șeful statului susține, prin modificările făcute, se încalcă atăt  Constituțiadar și principiul bicameralismului.

În sesizarea către CCR, Klaus Iohannis arată că Parlamentul nu a pus în acord textele din Codul penal cu deciziile anterioare ale Curtii, nu a făcut corelările necesare, adoptând reglementări care contravin principiului legalității. Mai mult chiar, Parlamentul a eliminat articole din Codul de procedură penală, însă fără a introduce normele la care făcuse referire CCR, în decizia de neconstituționalitate.

Președintele consideră că Parlamentul avea obligația dea reexamina doar acele articole de lege declarate anterior ca fiind neconstituționale. Iohannis mai spune că Parlamentul a eliminat complet și articolul 220 din Codul de procedură penală, contrar unei decizii anterioare a CCR.

„În procedura reexaminării, însă, Parlamentul nu numai că nu a suplinit omisiunea legislativă, ci a eliminat în integralitate modificarea operată la art. 220 alin. (1) din Codul de procedură penală. Acest text fusese așadar, anterior declarat neconstituțional prin Decizia nr. 22/2017, prin care Curtea a reținut că „dispunerea unei noi măsuri preventive privative de libertate, după ce anterior față de persoana respectivă a mai fost dispusă o măsură preventivă privativă de libertate, nu se poate baza pe aceleași temeiuri care au fundamentat dispunerea primei măsuri preventive privative de libertate. În mod contrar, s-ar ajunge la situația în care temeiurile care stau la baza dispunerii unei măsuri preventive privative de libertate să nu fie suficiente pentru a motiva luarea acestei măsuri, ceea ce ar contraveni dispozițiilor art. 23 din Constituție și celor ale art. 5 din Convenție”.

Totodată, șeful statului precizează că unele modificări au fost făcute de Legislativ deși nu au făcut obiectul controlului de constituționalitate.

Cum au ajuns din nou la Parlament modificările la Coduri

Proiectele pentru modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală au fost adoptate de  Camera Deputaților pe 24 aprilie, după ce au trecut de Comisia Iordache.

Cele doua proiecte de lege au reintrat în procedura parlamentară după ce PSD a încercat, timp de aproape doi ani, să le impună prin Ordonanță de Urgență. Fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader a fost cel care a tergiversat procesul, aceasta fiind una dintre cauzele schimbării din funcție.

Modificări controversate ale Codului Penal

Prevederile controversate adoptate de Parlament:
– Reducerea termenelor de prescripţie a pedepselor. Termenele de prescripţie a răspunderii penale vor fi: 8 ani faţă de 10 ani în legea în vigoare, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani; 6 ani în loc de 8 ani când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani.
– Abrogarea articolului referitor la neglijenţa în serviciu.
– Introducerea unui termen de un an în care se poate face un denunţ. „Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de un an de la data săvârşirii acesteia”, se menţionează în proiect.
– Interzicerea, în cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei, a comunicărilor publice şi a declaraţiilor publice, precum şi furnizarea altor informaţii, direct sau indirect, provenind de la autorităţi publice referitoare la faptele şi persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Persoanele din cadrul autorităţilor publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau inculpate ca şi cum acestea ar fi vinovate, decât în cazul în care există o hotărâre definitivă de condamnare cu privire la acele fapte.

Articolul 13/2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție se abrogă. Ce prevedea acest articol: În cazul infracțiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime. Condamnarea lui Liviu Dragnea, în primă instanță, în dosarul angajărilor fictive s-a făcut și în baza acestui articol. Abrogarea influențează și termenele de prescripție, care scad semnificativ.

 

 

Stiri asociate

                       

Predoiu: Există suspiciuni asupra modului în care se acordă cetățenia română de către ANC. Așteptăm clarificări

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a declarat, în legătură cu Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC), că există suspiciuni asupra modului în…

                       

Comitetul pentru Situații de Urgență al Sectorului 1 solicită prefectului declararea stării de alertă din cauza gunoaielor

La propunerea primarului Clotilde Armand, Comitetul pentru Situații de Urgență al Sectorului 1 a adoptat, miercuri, un proiect de hotărâre…

                       

Anchetă RISE Moldova: Președintele Igor Dodon, coordonat de agenți ai serviciilor secrete ruse

Dezvăluiri incredibile despre legătura dintre președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, și serviciile secrete ruse au fost puse pe tapet zilele…

                       

Marcel Ciolacu admite că PSD ar putea vota un cabinet de „tehnocrați” condus de Nicolae Ciucă

După ce în spațiul public au apărut informații că PSD și-ar fi dorit intrarea la guvernare alături de PNL și…

                       

Dosar penal deschis de anchetatori, după ce un preot cu COVID-19 a ținut o slujbă, două botezuri și o înmormântare

Anchetatorii din Alba Iulia au deschis un dosar penal pentru zădărnicirea combaterii bolilor, după ce un preot testat pozitiv pentru…

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

✕
MainNews

FREE
VIEW