INTERVIU Generalul Virgil Bălăceanu, despre retragerea militarilor americani: „Este o reducere cu un efect geopolitic, dar nu neapărat cu un efect militar”

Retragerea planificată de Statele Unite a aproximativ 1.000 de militari din România nu reprezintă un semnal de slăbire a angajamentului NATO, ci mai degrabă o măsură simbolică, motivată de nevoia de reducere a cheltuielilor militare, afirmă generalul (r) Virgil Bălăceanu, într-un interviu acordat pentru MainNews.

Potrivit generalului, efectele deciziei vor fi mai degrabă geopolitice decât militare, iar postura de apărare și descurajare a Alianței Nord-Atlantice rămâne solidă. În același timp, generalul Bălăceanu subliniază că România trebuie să acționeze proactiv în parteneriatul strategic cu Franța și să urmărească ridicarea grupului de luptă NATO de pe teritoriul național de la nivel de batalion la nivel de brigadă, pentru a compensa diminuarea prezenței americane.

Ce înseamnă pentru România decizia SUA de a retrage 1000 de militari staționați în țara noastră?

Gen. (r) Virgil Bălăceanu: Se pare că reducerea va fi de câteva sute de militari din cei aproximativ 1.700 dislocați la Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii, majoritatea fiind la Kogălniceanu. În Deveselu sunt aproximativ 200 de militari, 100 la Câmpia Turzii. Deci la Kogălniceanu vorbim de circa 1300 – 1400. Se vorbește despre o reducere la jumătate, ceea ce ar însemna aproximativ 700 de oameni.

Este o reducere cu un efect, să-i spunem, geopolitic, dar nu neapărat cu un efect militar. Postura de apărare și descurajare a NATO, inclusiv prin participarea Statelor Unite, nu depinde de dislocarea pe timp de pace, care este nesemnificativă în raport cu nevoile dintr-o eventuală situație de criză. Dacă planurile regionale de apărare pentru flancul de sud-est, unde România este pivotul, rămân valabile și cu participarea Statelor Unite, atunci, pe principiul generării forței de către NATO și al acțiunii etapizate, prima etapă vizează dislocarea, în intervalul de zero până la 10 zile, a Forței Aliate de Reacție, de aproximativ 100.000 de militari. Aici este inclusă și participarea Statelor Unite. În etapele următoare se vorbește despre dislocări suplimentare: între zece și treizeci de zile, aproximativ 200.000 de militari, iar între treizeci și o sută optzeci de zile, în jur de 500.000 de oameni.

Trebuie să plecăm de la ideea că, în Europa, Statele Unite au dislocat un corp de armată, mă refer la comandament, mai exact la elemente înaintate, cu aproape 200 de militari aflați în Polonia, în zona Poznań. De asemenea, s-a mai acționat în Europa și cu Corpul 18 Aeropurtat, iar dincolo de aceste două corpuri americane vorbim despre aplicarea posturii de apărare și descurajare a NATO prin intervenția celorlalte corpuri din Europa. În total, discutăm despre zece corpuri de reacție rapidă sau multinaționale, unul dintre ele fiind prezent și în România, la Sibiu.

Considerați decizia este fundamentată pe argumente strategice sau mai degrabă reprezintă un semnal politic?

Gen. (r) Virgil Bălăceanu: Cred că este doar o decizie cu caracter simbolic, legată de reducerea cheltuielilor. Mi-e greu să o corelez cu o prezență consolidată a Statelor Unite în spațiul indo-pacific, mai ales dacă ținem cont că intenționează să reducă prezența nu doar în România, ci și în Bulgaria, Ungaria și Slovacia, deși majoritatea efectivelor americane se află în România. Aici vorbim de personal militar la nivelul unei brigăzi, adică aproximativ trei mii de oameni. Dacă luăm în calcul acești trei mii din totalul de circa douăzeci și două de mii dislocați în timpul administrației Biden, după invazia din 2022, nu mi se pare o cifră exorbitantă. Pe de altă parte, nu este nici o cifră care să indice o consolidare semnificativă a prezenței americane în spațiul indo-pacific.

Statele Unite aplică principii de reducere a cheltuielilor, Pentagonul trebuie să reducă bugetul cu aproximativ 8%, iar o reducere a personalului american prezent în Europa pare să fie o parte din acest proces. Din păcate, decizia vizează deocamdată doar flancul de sud-est. Din nou, flancul sud-estic este dezavantajat și dezechilibrat față de cel de nord-est, Polonia și statele baltice. Această măsură urmărește în principal reducerea cheltuielilor, nu are implicații geostrategice sau geopolitice majore, deși, pe plan geopolitic, poate fi interpretată în contextul mai vechii intenții anunțate de administrația Trump privind reducerea prezenței americane în Europa. Deocamdată însă, această redimensionare are un caracter limitat.

Ce soluții au responsabilii de securitatea națională pentru a suplini această pierdere?

Gen. (r) Virgil Bălăceanu: Întrebarea este excelentă. În primul rând, trebuie acționat proactiv în cadrul parteneriatului strategic cu Franța. Franța și ceilalți parteneri care contribuie la grupul de luptă NATO din România ar trebui să ajungă la un consens și să ia o decizie politică pentru ca grupul de luptă să nu mai fie la nivel de batalion întărit, adică aproximativ 1.300 de oameni, ci la nivel de brigadă, cu 3.000 – 3.500 de militari. Acest lucru poate fi realizat destul de repede, având în vedere că pe 13 noiembrie se încheie exercițiul „Defiant Foal”, în cadrul căruia francezii au dislocat Brigada 7 Blindată, cu circa 2.400 de militari și tehnica aferentă.

Sigur, nu este realist ca aceștia să rămână ad-hoc pe teritoriul României, dar se poate negocia un plan de dislocare graduală, astfel încât, în următorii unu – doi ani, grupul de luptă NATO din România să fie permanentizat, pe timp de pace, la nivel de brigadă, evident în sistem rotațional. Planurile NATO ar trebui adaptate astfel încât, în situații de criză, componenta grupului să poată crește până la nivel de divizie.

În prezent se exersează chiar această tranziție, de la nivel de batalion întărit la nivel de brigadă, în cadrul exercițiului menționat. Dislocarea în situații de criză este însă mai dificilă, iar o prezență mai consistentă a europenilor, mă refer la Franța, Spania, Belgia, Luxemburg și Polonia, ar putea compensa retragerea americanilor. Pe de altă parte, trebuie să reflectăm serios la articolul 3 al Tratatului de la Washington, care obligă statele membre NATO să-și asigure, în primul rând, propriile capabilități de apărare. România are nevoie, în acest context, de o doctrină și o legislație consecventă, o doctrină a apărării teritoriale în context aliat.