Europa Liberă: Iohannis, Ciolacu și Ciucă, avertizați că România riscă defaultul fără măsuri urgente de reducere a deficitului
În a doua jumătate a anului 2024, Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă au fost informați în mod repetat, prin documente oficiale marcate „strict confidențial”, despre pericolul iminent ca România să nu-și mai poată susține financiar cheltuielile dacă nu sunt luate măsuri urgente pentru a reduce deficitul bugetar. Potrivit unei anchete realizate de Europa Liberă, autoritățile de vârf ale statului au primit nu mai puțin de șase astfel de avertismente între august și decembrie.
Unul dintre cele mai importante documente a fost expediat în 31 octombrie 2024, prin poșta militară a SRI. Provenea de la Ministerul Finanțelor și era adresat direct președintelui, premierului și șefului Senatului. Scris cu majuscule și etichetat cu „URGENT”, documentul intitulat „Riscuri bugetare pe anul 2024 luând în calcul execuția bugetului general consolidat pe primele 9 luni” era semnat de ministrul Marcel Boloș, de doi secretari de stat și de șefa ANAF.
Semnatarii subliniau gravitatea situației: „În lipsa unor măsuri bugetare adoptate de urgență, care să conducă la limitarea și diminuarea cheltuielilor bugetare pe perioada rămasă până la finalul anului, există riscuri majore ca ținta asumată de deficit să fie depășită, cu consecința creșterii costului finanțării deficitului bugetar”.
Contactat de jurnaliști, Marcel Boloș a confirmat autenticitatea documentelor și a explicat de ce au fost transmise în regim confidențial: „În anul 2024, întreaga clasă politică vorbea despre faptul că nu se majorează impozitele și taxele, singurul care trimitea informări în acest sens eram eu. Execuția bugetară a fost publicată lunar și s-a văzut evoluția deficitului bugetar”.
La momentul în care Boloș a părăsit funcția (24 decembrie), deficitul depășise deja 8,4% din PIB – ceea ce însemna 148 de miliarde de lei –, iar până la finalul anului a urcat la 9,3%, adică aproape 153 de miliarde de lei.
Ultimul avertisment transmis celor trei oficiali prevedea o listă de măsuri esențiale, printre care reducerea cheltuielilor cu salariile și sporurile bugetarilor, revizuirea politicilor privind posturile din administrație și tichetele de vacanță. Oficialii din Finanțe avertizau că fără aceste măsuri, „deficitul bugetar pe 2025 ar fi putut ajunge la 14,3% din PIB”, departe de limita europeană de 3%.
Printre soluțiile propuse se afla și ideea de a îngheța salariile și pensiile bugetare la nivelul din 2024, renunțând la ajustarea cu inflația – o măsură care a fost în cele din urmă implementată de guvernul Ciolacu pe 20 decembrie.
Succesorul lui Marcel Boloș la Ministerul Finanțelor, Tanczos Barna, a declarat la 30 decembrie că noua ordonanță adoptată la acel moment prevedea reduceri de cheltuieli de peste 120 de miliarde de lei. Așa-numita „ordonanță trenuleț” s-a dovedit însă insuficientă.
În prezent, guvernul condus de Ilie Bolojan recunoaște că România trebuie să adopte noi măsuri de austeritate pentru a evita intrarea în incapacitate de plată în 2025.
foto: Inquam Photos / George Călin
