INTERVIU | Avertismentul economistului care l-a consiliat pe Nicușor Dan în campania prezidențială: „Dacă mărim taxe, ne înscriem pe o spirală a pierzaniei”
Într-un interviu acordat pentru Mainnews.ro, Bogdan Glăvan, economistul care l-a consiliat pe președintele Nicușor Dan în campania prezidențială, avertizează că majorarea TVA nu reprezintă o soluție sustenabilă pentru reducerea deficitului bugetar, ci poate agrava situația economică printr-o „spirală a pierzaniei”. El subliniază că problema principală este creșterea excesivă a cheltuielilor publice și că singura cale viabilă este reducerea acestora, inclusiv prin reforme administrative și înghețarea pensiilor. Totodată, Glăvan atrage atenția asupra riscului ridicat de recesiune, generat de contracția bugetară și dezechilibrele fiscale din ultimii ani.
Guvernul a discutat cu reprezentanții Comisiei Europene o variantă de măsuri care prevede creşteri de taxe în valoare de 44,55 miliarde lei (2,19% din PIB), conform documentului obţinut de Profit.ro şi datat 30 iunie. Printre acestea sunt creșteri ample la TVA, cu cota generală urcată de la 19% la 21% și o singură cotă redusă, de 11%, precum și majorarea impozitului pe cifra de afaceri în sectorul bancar de la 2% la 4%. Se adaugă, printre altele, şi creşterea accizelor la carburanţi, alcool, tutun, zahăr, precum şi contribuţii de asigurări de sănătate (CASS) pentru pensiile de peste 3.000 de lei, impozit pe dividende de 16% din ianuarie anul următor, ca şi creşterea rovignetei.
Într-un interviu acordat pentru Mainnews.ro, economistul Bogdan Glăvan critică această abordare a autorităților. În opinia sa, soluția pentru generarea de venituri la buget pe termen scurt o reprezintă vânzarea unor pachete de acțiuni la marile companii de stat, coroborată cu restructurarea cheltuielilor bugetare.
Mainnews.ro: Estimarea Guvernului este că aceste taxe mai mari ar aduce în plus 44,5 miliarde de lei până la finele anului viitor. În ce măsură vedeți realizabilă această estimare?
Bogdan Glăvan: „Este realizabilă. Problema nu este dacă e realistă estimarea. Problema este care sunt costurile. Adică ce pierdem dacă mărim taxele. Creșterea TVA, care s-a mai întâmplat în urmă cu 15 ani, a adus din ce în ce mai puțini bani la buget pe măsură ce a trecut timpul. Există acest efect de descurajare economică, iar atunci se erodează baza de impozitare. Deci mărirea TVA nu reprezintă o sursă cu adevărat permanentă. Ea își va epuiza efectele în bună măsură peste ceva timp. Al doile aspect este ce legătură are creșterea TVA cu problema bugetară a României. Toți factorii care s-au pronunțat pe problema asta nu din cauză că nu avem TVA sau că a scăzut TVA, ci din cauză că au crescut foarte mult cheltuielile. Prin urmare, echilibrarea finanțelor trebuie să se facă corectând greșelile sau cauzele care au produs acest derapaj, adică scăzând cheltuielile publice. Dacă mărim taxe, nu facem decât să ne înscriem pe o spirală a pierzaniei. Cheltuim artificial, după care mărim taxele, după care cheltuim artificial, mărim taxele, cheltuim încă o dată artificial, după care iar mărim taxele… Asta este spirala pierzaniei pe care România a parcurs-o în ultimii 3 ani de zile, când taxele au crescut an de an și deficitul a crescut an de an. Nu reprezintă o soluție. Chiar dacă presupunem că Guvernul va lua și măsuri pe partea de reducere a cheltuielilor, acest lucru nu face să atenueze constatarea că majorarea impozitelor este neștiințifică.
Mainnews.ro: Comisia Europeană estima o creștere economică de 1,4% în acest an și 2,2% în 2026. Având în vedere aceste posibile majorări de taxe, riscă România să intre în recesiune?
Bogdan Glăvan: „Categotic, riscul este mai mare. Aceste estimări de creștere economică au fost stupide de la bun început. Era neverosimil ca în anul 2024 să avem o creștere economică de 0,8%, ea însăși umflată prin estimări anterioare, era complet greșit să îți imaginezi că în 2025 vei avea o creștere economică de 2% sau mai mare, în condițiile în care faci o contracție bugetară. Exact factorul care a umflat PIB-ul, respectiv cheltuielile publice deșănțate, dispare. O să avem o contracție bugetară pentru că trebuie să încheiem anul cu un deficit mai mic. Cu singuranță riscul unei recesiuni a crescut. Aș mai adăga ceva. După ce România a avut un deficit bugetar similar cu cel din pandemie, nu m-ar mira să văd șomajul la un nivel egal cu cel din pandemie. Ar fi din nou o performanță nemaipomenită.”
Mainnews.ro: Pe lângă ce s-a discutat în ultimele săptămâni, ce pârghii ar mai avea Guvernul pentru a echilibra bugetul?
Bogdan Glăvan: „Trebuie să se umble asupra cauzei, adică asupra cheltuielilor. De ce nu se întâmplă? Din motive politice, evident. Un element îl reprezintă cheltuielile administrative ale statului. Toată lumea știe că aparatul administrativ s-a umflat în ultimii 3 ani de zile. Și trebuie dezumflat. Vorbim de câteva zeci de mii de persoane care s-au angajat și care nu își iau locul. Guvernul ar trebui să impună reducerea bugetelor instituții din subordine și să numească oameni care să întreprindă aceste reorganizări. Un al doilea aspect îl reprezintă cheltuielile cu pensiile. Acesta este cel mai important factor care a dus la depășirea deficitului bugetar în 2024. Aici trebuie recunoscut că nu avem resurse pentru pensii și cheltuielile cu pensiile trebuie înghețate. Trebuie să le îngheți până când ai bani. Avem companiile de stat, unde prin privatizarea lor Guvernul nu dobândește niște sume permanente, adică an de an, ci doar o dată. Însă ar dobândi niște sume considerabile prin privatizarea acestor companii. Ceea ce i-ar permite ca alte reforme să își producă efectele. Multe măsuri nu produc efecte imediat. Ele produc efecte în timp. Ni s-a reproșat acest lucru, nu să așteptăm până combatem noi evaziunea fiscală. Trebuie să accelerăm privatizarea. Cheltuielile de capital, investițiile publice, care sunt de 3-4% din PIB. Nu vorbim de investiții pe fonduri europene. Ele trebuie puse pe pauză sau anulate pentru că nu sunt bani. Este o prostie să menți aceste cheltuieli publice și să impui taxe pe mediul privat pentru că mediul privat cheltuiește mai eficient banii decât statul.”
