ANALIZĂ Cu ce provocări se va confrunta Nicușor Dan după instalarea la Palatul Cotroceni?

După aproape un an, România a încheiat maratonul alegerilor care au acaparat dezbaterea publică, odată cu votarea lui Nicușor Dan în funcția de președinte. Totuși, odată ce euforia de după anunțarea rezultatelor finale se va risipi, viitorul șef al statului va avea de gestionat mai multe probleme deosebit de importante, atât pe plan intern, cât și extern.

Numirea unui nou guvern

De departe, cea mai urgentă problemă de care va trebui să se ocupe Nicușor Dan după intrarea în Palatul Cotroceni va fi numirea unui nou guvern. Demisia premierului Marcel Ciolacu și prăbușirea coaliției PSD-PNL-UDMR au dus la probleme economice, cea mai semnificativă dintre acestea fiind deprecierea leului în raport cu euro. Viitorul executiv va avea o sarcină deosebit de grea, fiind nevoit să adopte măsuri nepopulare pentru a reduce deficitul bugetar și datoria publică, cu scopul de a recâștiga încrederea investitorilor.

Nicușor Dan și-a exprimat de mai multe ori dorința de a-l numi în fruntea guvernului pe Ilie Bolojan, actualul președinte interimar. Totuși, acesta din urmă a pus mai mult accentul pe nevoia de a avea un guvern care să se bucure de o majoritate parlamentară cât mai largă decât pe acceptarea invitației de a forma un nou executiv. El a motivat poziția prin faptul că pentru ca viitorul cabinet să poată livra reformele îndelung amânate și de care societatea are nevoie (reformă administrativă, digitalizare, tăieri bugetare, debirocratizare, precum și depolitizarea instituțiilor publice).

Un rol decisiv în calculele pentru formarea noului guvern îl va avea decizia PSD de a rămâne sau nu în opoziție. Aritmetica parlamentară face necesară cooptarea acestui partid în viitoarea coaliție alături de PNL, USR, UDMR și minoritățile naționale, pentru a putea asigura majoritate parlamentară unui nou executiv. Dacă PSD va decide doar să susțină un guvern minoritar format din restul actorilor politici enumerați mai sus, atunci șansele ca noul cabinet să îndeplinească așteptările pe care societatea le are de la el sunt destul de reduse, dat fiind că nu va exista o garanție că măsurile adoptate vor fi aprobate ulterior în parlament.

În aceste condiții, Nicușor Dan va trebui să înceapă rapid consultări cu partidele parlamentare pentru a contura o formulă de guvernare care să permită României să depășească criza în care se află în prezent.

Războiul din Ucraina

Pe plan extern, principala provocare a lui Nicușor Dan va fi reprezentată de războiul din Ucraina, mai exact de demersurile diplomatice care au loc în prezent pentru încheierea unui armistițiu. El va avea de lucrat cu partenerii țării noastre din cadrul UE și cu aliații din NATO pentru a creiona un răspuns comun al Europei la actualul context de securitate.

Deciziile care vor fi adoptate vor influența direct țara noastră, dată fiind locația sa geografică pe Flancul Estic al NATO, în imediata apropiere a zonei de conflict din Ucraina.

Summit-ul NATO de la Haga și Consiliul European de vară

Primul eveniment diplomatic major la care va lua parte noul președinte al României va fi summit-ul NATO de la Haga, care va avea loc pe 24 și 25 iunie. Principalul subiect al reuniunii șefilor de stat sau de guvern ai statelor membre va fi reprezentat de majorarea cheltuielilor pentru apărare. Liderul de la Casa Albă, Donald Trump, a solicitat aliaților europeni alocarea a 5% din PIB pentru acest domeniu, față de 2% cât este pragul actual convenit de către țările NATO. România a decis să își mărească etapizat alocarea bugetară pentru apărare, urmând ca din 2027 să cheltuiască 3% din PIB pentru asta. Rămâne de văzut dacă liderii statelor membre vor accepta pragul solicitat de către Donald Trump, sau vor conveni asupra unei valori mai mici, dar totuși de peste 2%.

Imediat după încheierea summit-ului NATO de la Haga, pe 26 și 27 iunie va avea loc Consiliul European de vară. Deși încă nu se cunosc subiectele reuniunii, este foarte posibil ca discuțiile să se concentreze pe apărare, în contextul situației din Ucraina. Nicușor Dan va trebui să reprezinte poziția țării noastre la aceste două evenimente diplomatice majore ale principalelor organizații din care România face parte.

Resetarea relației cu SUA

O altă sarcină dificilă pe care noul șef al statului o va avea de îndeplinit va fi reprezentată de resetarea relației cu SUA, principalul partener strategic al României. Relația bilaterală este, probabil, la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii după ce administrația Trump a criticat anularea alegerilor prezidențiale de anul trecut și a anulat intrarea țării noastre în programul Visa Waiver.

Fostul premier Marcel Ciolacu a încercat să trimită doi emisari, dar demersul a făcut subiectul unui scandal, dat fiind că politica externă este un atribut al președintelui României, dar și că una dintre cele două persoane, omul de afaceri Dragoș Sprînceană, a avut o serie de declarații controversate, acre contraveneau pozițiilor asumate de către România la nivel internațional.

În acest context, Nicușor Dan va trebui să deschidă un canal de comunicare cu administrația Trump. Cel mai probabil, el va lua în calcul nominalizarea unui nou ambasador al țării noastre în SUA, dat fiind că Andrei Muraru a fost numit în funcție de către Klaus Iohannis în timpul precedentei administrații de la Washington, condusă de către Joe Biden.

Numiri la CCR și la servicii

În afară de desemnarea noului premier, Nicușor Dan va trebui să ia o decizie și în privința unui nou judecător la CCR. În luna iunie expiră mandatul Liviei Stanciu, numită în 2016 de către Klaus Iohannis. Dat fiind că vacantarea a trei poziții în cadrul CCR se suprapune cu formarea unei noi majorități parlamentare, este posibil ca noul șef al statului să influențeze indirect și numirile care vor fi făcute de către Senat și Camera Deputaților.

De asemenea, Nicușor Dan va trebui să ia o decizie și în privința conducerii SRI, instituție care din 2023 nu mai are un director civil, după ce Eduard Hellvig și-a dat demisia. Potrivit legii privind organizarea și funcționarea SRI, directorul acestuia este numit de către Senat și Camera Deputaților în ședință comună, la propunerea președintelui. Drept urmare, noul șef al statului va trebui să negocieze cu majoritatea care se va contura în parlament pentru a pune capăt celei mai lungi perioade din istoria serviciului secret în care acesta este condus interimar de către un militar.