Nou val de fraude telefonice: Autoritățile atrag atenția asupra unei scheme ce implică numele Poliției și BNR

Directoratul Național de Securitate Cibernetică avertizează asupra unei creșteri îngrijorătoare a fraudelor telefonice, în care infractorii cibernetici se prezintă drept angajați ai Poliției Române sau ai Băncii Naționale. Scopul acestora este obținerea unor informații bancare sensibile de la victime, folosindu-se de tehnici de manipulare și presiune psihologică.

”Un nou tip de fraudă a fost raportat în luna aprilie 2025, implicând apeluri telefonice care pretind a fi din partea Poliţiei Române şi a Băncii Naţionale a României (BNR). Infractorii folosesc metode sofisticate pentru a manipula victimele şi a obţine date bancare confidenţiale”, a transmis, marţi, DNSC.

Conform relatărilor specialiștilor în securitate cibernetică, schema presupune apelarea victimei de către o persoană care pretinde că este „agent de poliție”. Aceasta afirmă că identitatea cetățeanului ar fi fost folosită de un infractor internațional urmărit prin Interpol, pentru a accesa un împrumut într-o bancă din România.

”Se menţionează că este vorba despre o situaţie gravă, de natură penală, şi că este în desfăşurare o anchetă oficială. Persoanei i se comunică faptul că urmează să primească o citaţie pentru a se prezenta la secţia de poliţie. Se invocă o serie de articole de lege şi se creează presiune psihologică prin limbaj formal şi grav. Pentru a “dovedi” identitatea, atacatorii trimit o fotografie a unei legitimaţii de poliţie prin WhatsApp – document falsificat, dar credibil vizual”, au explicat specialiştii DNSC.

Ulterior, victima este pusă în contact cu un pretins reprezentant al Băncii Naționale, care afirmă că supervizează tranzacții suspecte.

”Se transmite apoi o scrisoare oficială pretins emisă de către guvernatorul Mugur Isărescu, care susţine gravitatea cazului. În continuare, victima este întrebată dacă utilizează aplicaţii precum Telegram, pentru a continua comunicarea într-un “mediu securizat”. Prin aceste canale, se solicită ulterior extrasul de cont bancar, sub pretextul necesităţii pentru emiterea asigurării”, mai arată DNSC.

Victima este manipulată să păstreze tăcerea completă asupra presupusei anchete, fiind avertizată să nu discute cu nimeni – nici măcar cu un avocat – sub amenințarea unei arestări iminente. În unele cazuri, se merge chiar mai departe, anunțând că va urma un test poligraf pentru a verifica dacă a divulgat informații.

Această metodă este clasificată drept o formă avansată de vishing (voice phishing), care implică:

• utilizarea de numere de telefon falsificate (spoofing)
• trimiterea de documente false în format digital
• presiune psihologică prin invocarea legii și a autorității
• mutarea comunicării pe aplicații precum WhatsApp, Telegram sau Signal
• colectarea treptată a datelor bancare și personale

DNSC recomandă populației să fie extrem de atentă la astfel de apeluri și să urmeze câteva măsuri esențiale de protecție:

• Nu furniza informații bancare sau personale la telefon
• Închide apelul și sună înapoi instituția, folosind numerele oficiale
• Evită să continui conversația pe aplicații de mesagerie
• Verifică imaginile primite folosind instrumente de tip reverse image search
• Nu instala aplicații care permit controlul de la distanță
• Nu te lăsa intimidat de un ton autoritar sau de invocarea unor articole de lege
• Activează alertele pentru tranzacții și monitorizează-ți conturile

foto: theconversation.com