Ce se întâmplă cu bateriile mașinilor electrice „după moarte”? Renașterea chimică și cursa pentru metale rare
Bateriile mașinilor electrice nu ajung (sau cel puțin n-ar trebui să ajungă) la groapa de gunoi. De fapt, unele dintre ele încep o a doua viață în laboratoare ca cel de la Altilium, o companie britanică din sud-vestul Angliei, care transformă resturi de baterii în materii prime prețioase pentru… alte baterii, scrie BBC. Este o poveste despre acid, metale rare, procese chimice ingenioase și un efort global de a menține aceste resurse în circulație.
Cum renaște o baterie: din pulbere neagră, în materie primă
Totul începe cu o substanță numită „black mass” – un praf negru, dens, rezultat din mărunțirea bateriilor uzate. Deși pare o mizerie toxică, în ea se ascund metale rare (litiu, nichel, cobalt și grafit), exact ceea ce producătorii de baterii caută cu disperare.
La Altilium, aceste materiale sunt extrase printr-un proces chimic bazat pe apă și acid sulfuric, numit hidrometalurgie. În locul metodelor clasice care implicau temperaturi extreme și emisii mari, hidrometalurgia permite separarea precisă și mai puțin poluantă a materialelor. Grafitul este filtrat primul, apoi urmează metale mai puțin valoroase precum aluminiu sau cupru, iar la final se extrag pas cu pas nichelul, cobaltul și manganul, prin reacții chimice controlate cu kerosen și reactivi speciali.
De ce este important ca bateriile mașinilor electrice să fie reciclate?
Pe măsură ce vânzările de mașini electrice cresc, cererea pentru baterii explodează. În 2023, una din cinci mașini vândute la nivel global a fost electrică, conform Agenției Internaționale pentru Energie, ceea ce înseamnă o nevoie tot mai mare de baterii și, implicit, de metale rare. Dar aceste resurse sunt concentrate geografic în regiuni cu instabilitate politică sau probleme legate de drepturile omului.
Bateriile mașinilor electrice nu sunt doar o provocare ecologică, ci și una cu implicații geopolitice majore. Țări precum Marea Britanie, care nu dispun de aceste resurse pe plan intern, pot trata bateriile uzate ca pe un „activ strategic”, susține Christian Marston de la Altilium. În plus, dacă reciclarea se face local, valoarea adăugată rămâne în țară. Deși procesul este complex și presupune costuri ridicate, companii ca Altilium pariază pe faptul că reciclarea va deveni mai ieftină decât mineritul convențional, odată ce va fi realizată la scară largă.
Potențialul? Cercetătorii estimează că până în 2040, reciclarea ar putea acoperi peste 50% din necesarul global de litiu și nichel pentru baterii. Iar în următorii 5 -10 ani, reciclarea ar putea asigura deja între 10% și 40% din materiile prime necesare. Este nevoie însă de investiții serioase, reglementări clare (UE a început deja din 2023) și, poate la fel de important, de reproiectarea bateriilor pentru a fi mai ușor de demontat și reciclat.
