Comisia Europeană a anunțat că România poate pierde sute de milioane de euro din cauza concursurilor aranjate la Ministerul Energiei și Ministerul Transporturilor
Comisia Europeană a notificat oficial România că riscă să piardă sute de milioane de euro, fonduri alocate prin Planul Național de Redresare, după ce mai multe concursuri pentru desemnarea conducerilor companiilor din subordinea Ministerului Energiei și Ministerului Transporturilor ar fi fost aranjate, notează HotNews.ro.
Potrivit angajamentelor cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență, Ministerul Energiei și Ministerul Transporturilor ar fi trebuit să numească noi administratori ai companiilor din subordine pe bază de concurs, în baza Ordonanței privind managementul corporativ.
Zis și făcut. Numai că, în loc de specialiști selectați „pe bune”, așa cum îi plăcea ministrului Sorin Grindeanu să tot repete, în conducerea companiilor au ajuns să fie numiți tot politicieni sau oameni din apropierea partidelor politice.
Mainnews.ro a atrans atenția în repetate rânduri asupra acestor numiri. La CFR Infrastructură, de pildă, a fost numit director general Alexandru Simu, membru PSD Timiș, organizația de unde provine ministrul transporturilor Sorin Grindeanu. Și PNL a reușit să își impună oamenii la șefia companiilor din subordinea MT. În funcția de director general a fost aleasă Mariana Miclăuș, în timp ce în cea de șef al CNAIR a fost numit Cristian Pistol, membru PNL Ilfov.
România poate pierde până la 500 milioane de euro din cauza concursurilor aranjate
Manevrele însă nu au ținut în fața Comisiei Europene, care amenință România că, în cazul în care nu reface concursurile suspecte, va pierde până la 500 milioane de euro din PNRR, potrivit HotNews.ro. În documentul transmis de Comisia Europeană sunt enumerate opt companii cu probleme din totalul de 17 companii din subordinea Ministerului Energiei. De asemenea, sunt menționate și cinci companii de la Transporturi, fiind ridicate semne de întrebare asupra modului în care au fost făcute numirile în Consiliile de Administrație.
Executivul comunitar a constatat că la opt companii, Ministerul Energiei nu a putut dovedi că au fost respectate aceste criterii la numirea membrilor în consiliile de administrație: competitivitate, transparență și remunerație în funcție de performanță. Iată observațiile Comisiei, așa cum apar ele în scrisoarea consultată de HotNews:
Cazul Hidroelectrica:
- Anunțurile privind selecția au fost „banale” și plasate în zone slab vizibile, la mica publicitate, în ziare.
- Au fost constatate relații ierarhice între candidați și membrii comisiei de selecție, ceea ce poate duce la conflict de interese și influență politică.
- În cazul numirilor din septembrie 2022, membrii au fost numiți fără a fi supuși unei proceduri de selecție competitive și transparente, pe perioade mai scurte decât mandatele de 4 ani.
- Comitetul de nominalizare și remunerare, alcătuit din membri ai consiliului de administrație, a fost implicat în stabilirea remunerației și a indicatorilor de performanță, ceea ce poate duce la conflict de interese.
- Numirile din ianuarie 2024 (n.red. procedurile pentru numirea Directoratului care au avut loc în toamna lui 2023) au fost făcute pe baza unei proceduri de selecție anterioare, pentru care nu a fost stabilită nicio listă de rezervă. În unele cazuri, nu a existat nicio procedură de selecție.
- Nu există dovezi că procedurile au fost competitive și transparente.
Cazul Nuclearelectrica:
- Pentru Consiliul de Administrație au fost publicate „anunțuri banale” la mica publicitate.
- Nu a existat un comitet de selecție.
- Numirile din septembrie 2022 au fost făcute fără o procedură de selecție competitivă și transparentă.
- Comitetul de nominalizare și remunerare, alcătuit din membri ai consiliului de administrație, a fost implicat în stabilirea remunerației și a indicatorilor de performanță, ceea ce poate duce la conflict de interese.
- Deși consiliul de administrație este compus din șapte membri, în prezent doar șase sunt în funcție.
Cazul Romgaz:
- Au fost publicate anunțuri „banale” la mica publicitate.
- Între candidați era și un membru al comisiei de selecție, ceea ce duce la conflict de interese.
- Au fost candidați din rândul membrilor comitetului de nominalizare și remunerare, implicați în procesul de selecție, fiind un potențial conflict de interese.
- Comitetul de nominalizare și remunerare, alcătuit din membri ai consiliului de administrație, a fost implicat în stabilirea remunerației și a indicatorilor de performanță, ceea ce poate duce la conflict de interese.
În scrisoarea din iunie, Comisia Europeană cerea clarificări legate de numirile în Consiliile de Administrație de la Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR), CFR, Metrorex și CFR Călători.
Potrivit scrisorii, România nu a furnizat Comisiei o justificare corespunzătoare a îndeplinirii satisfăcătoare a jalonului privind numirile de la cele cinci companii.
Probleme sesizate:
- Comitetele de selecție au fost compuse din angajați ai ministerului, în timp ce mai mulți membri ai conducerii sale la nivel înalt au fost candidați în cadrul procedurii de recrutare, punând la îndoială independența comitetelor de selecție.
- În consiliile de administrație au fost numite personalități politice, ceea ce nu este în conformitate cu normele OCDE privind guvernanța corporativă.
- Unul dintre candidații la consiliul de administrație al Metrorex era, la momentul numirii sale, președinte al consiliului de administrație și șef al comitetului de nominalizare și remunerare, ceea ce pare să constituie un conflict de interese.
- Potrivit statutului de la CNAIR și CFR Călători, consiliul de administrație trebuie să aibă șapte membri, în timp ce consiliile erau compuse din doar șase membri.
- Nu au fost semnate acte adiționale care stabilesc indicatorii-cheie de performanță pentru CNIR.
Sursa foto: Inquam Photos / George Călin
Comentarii