DNSC a publicat un ghid de securitate online pentru părinţi, copii şi profesori: protejarea datelor personale şi riscurile publicării lor pe Internet
Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) a lansat un „Ghid de protecţie a datelor online pentru părinţii, copii şi profesori”. Acest document de 60 de pagini, disponibil pe site-ul instituţiei, oferă o descriere detaliată a conceptului de date personale, modul în care acestea pot fi protejate, precum şi riscurile asociate accesului neautorizat la aceste informaţii.
Ghidul DNSC subliniază că informaţii precum numele, adresa de domiciliu, adresa de e-mail sau locaţia unui dispozitiv mobil sunt considerate date personale. În contrast, un număr de înregistrare al unei companii sau o adresă de e-mail generică (de exemplu, info@companie.ro) nu intră în categoria datelor personale.
„Dacă aceste informaţii sunt criptate sau amestecate într-un fel special, ele rămân tot date cu caracter personal şi trebuie protejate. Există şi date personale considerate „speciale”. Legea ne obligă să protejăm acest tip de date în mod deosebit. În categoria datelor speciale intră: datele privind starea ta de sănătate, amprentele şi conformaţia irisului din ochiul tău (sau alte date biometrice), date care pot spune dacă eşti român sau rrom, asiatic sau african, confesiunea religioasă, opiniile politice, datele tale genetice, precum şi date despre viaţa sau orientarea ta sexuală”, precizează, în secţiunea destinată copiilor, „Ghidul de protecţie a datelor online pentru părinţii, copii şi profesori”.
Specialiştii în securitate cibernetică atrag atenţia asupra faptului că datele personale pot fi folosite „în moduri periculoase”, de la a crea documente false sau pentru a intra în conturile online ale unei persoane, până la furtul identităţii financiare sau crearea de identităţi online false.
„Ameninţările pot apărea din surse multiple, cel mai frecvent întâlnite fiind: activităţile proprii ale copiilor: navigare pe internet, jocuri online, socializare în mediul virtual, mai ales pe reţelele de socializare etc.; activităţile membrilor familiei: publicare/partajare de informaţii şi material media site-u instituţiei colegi, profesori sau străini care împărtăşesc informaţii şi material media cu şi/sau despre un copil, indiferent dacă informaţiile au fost obţinute din interacţiunea directă cu copilul sau provin din alte surse”, precizează documentul publicat de DNSC.
Ghidul de siguranță online subliniază, de asemenea, provocările pe care le întâmpină părinții în protejarea intimității copiilor în spațiul digital. Documentul avertizează că „mediul digital poate crea dificultăți semnificative în respectarea dreptului copiilor la viață privată.” De exemplu, tehnologiile care urmăresc activitățile online pentru siguranță, cum ar fi dispozitivele și serviciile de monitorizare, pot, dacă nu sunt utilizate cu grijă, să împiedice accesul unui copil la linii de ajutor esențiale, cum ar fi 119 – numărul unic național pentru copii. În anumite circumstanțe, acest lucru poate pune în pericol sănătatea, integritatea fizică și psihică sau chiar viața unui copil. Monitorizarea activităților digitale de către părinți ar trebui să fie adecvată vârstei și nivelului de dezvoltare al copilului, evitând impunerea unui control excesiv unui adolescent de 15 ani în același mod în care s-ar face cu un copil de 8-9 ani.
Ghidul oferă, de asemenea, recomandări clare cu privire la conținutul postat online, evidențiind faptul că „od once publicat, este aproape imposibil din punct de vedere tehnic să ștergi complet și definitiv ceva din mediul online.”
„Tu eşti prima şi cea mai importantă linie de apărare, a ta, împotriva a orice ţi s-ar putea întâmpla rău pe internet. Ce înseamnă asta? Înseamnă că doar tu te poţi păzi, având grijă ce postezi în online. Nu te gândi doar la satisfacţia şi plăcerea de moment, pe care le simţi când postezi ceva, ci încearcă să te gândeşti dacă nu cumva ceea ce ai postat ar putea fi folosit împotriva ta (să fii bârfit, jignit, umilit, ameninţat etc.). NU uita că orice ai postat public este la dispoziţia oricui, poate fi descărcat, copiat, modificat, trucat, refolosit etc., nu doar atunci, ci chiar şi peste ani de zile! Stabileşte cu mare atenţie şi responsabilitate cui permiţi să aibă acces la informaţiile tale pe care le publici pe diverse pagini web şi în diverse aplicaţii (fii foarte atent la setările de confidenţialitate). Un like (“îmi place”/thumb up), sau un dislike (“nu-mi place”/thumb down) la o anumită postare îţi poate aduce aprecieri de la cei care sunt de acord cu aprecierea/deprecierea ta, dar, în foarte multe cazuri, poate genera o undă de comentarii răutăcioase la adresa ta, sau poate declanşa situaţii mai grave, cum ar fi cyberbullying”, se mai arată în mesajul adresat minorilor de către realizatori Ghidului.
Documentul accentuează că, pentru majoritatea serviciilor online, este necesar consimțământul părinților sau al tutorilor pentru a prelucra datele personale ale copiilor până la o anumită vârstă. Aceasta se aplică atât site-urilor de rețele sociale, cât și platformelor de descărcare de muzică și cumpărare de jocuri online. Companiile și toți operatorii de date, inclusiv instituțiile educaționale, trebuie să facă eforturi rezonabile pentru a verifica dacă consimțământul obținut este conform legii, având în vedere tehnologiile disponibile. Acest lucru poate include măsuri precum întrebări care sunt dificil de răspuns pentru copii sau solicitarea adresei de e-mail a părinților pentru a obține acordul acestora.
Pentru serviciile direct adresate copiilor, prelucrarea datelor personale este legală doar dacă copilul are cel puțin 16 ani. Dacă vârsta copilului este sub 16 ani, prelucrarea datelor este permisă doar dacă consimțământul este acordat sau autorizat de către persoana care are răspunderea parentală.
foto: Pixabay
Comentarii