Cum explică DIICOT scăderea semnificativă de anul trecut a numărului de condamnări pentru traficul de droguri
Potrivit raportului de activitate pe 2022 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), anul trecut s-a înregistrat o scădere semnificativă a numărului de condamnări pentru infracțiunile legate de traficul de droguri în România. Cauzele posibile ar fi modificarea în 2014 a Codului penal, când au fost reduse pedepsele pentru traficul de droguri, dar și decriminalizarea deținerii pentru consumul propriu, care ar fi avut drept consecință explodarea consumului, în lipsa unei abordări mai largi care să includă măsuri preventive, cât și scăderea motivației consumatorilor de a colabora cu autoritățile pentru a identifica dealerii.
Conform raportului, în 2022 s-a constatat o reducere cu peste 35% a ponderii pedepselor cu executare în regim de detenție pentru aceste infracțiuni, în comparație cu anul precedent. În schimb, s-a înregistrat o creștere semnificativă a hotărârilor care prevăd suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pentru infracțiunea de trafic internațional de droguri, chiar în cazul în care aceasta concurează cu traficul intern de droguri.
Se subliniază că această diminuare a efectului disuasiv al legii este amplificată de faptul că pedepsele pentru infracțiunile asociate traficului de droguri au fost semnificativ reduse în anul 2014, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod penal. Limitele de pedeapsă pentru infracțiunea de trafic intern de droguri de mare risc au fost reduse de la 10-20 ani închisoare anterior anului 2014 la 5-12 ani închisoare în prezent, iar limitele de pedeapsă pentru infracțiunea de trafic internațional de droguri de mare risc au scăzut de la 15-25 ani închisoare anterior anului 2014 la 7-15 ani în prezent.
În raport se discută și impactul Deciziei nr. 10/2018 pronunțată de ÎCCJ. Aceasta a stabilit că fapta de deținere, fără drept, pentru consum propriu, a substanțelor susceptibile de a avea efecte psihoactive, nu este incriminată. Acest lucru a avut consecința explodării consumului acestor substanțe, deoarece nu mai erau sancționate din punct de vedere penal. Totuși, raportul subliniază că această decizie a avut consecințe negative, deoarece nu au fost puse în aplicare politici de educație, prevenție și asistență medicală de specialitate pentru a gestiona consumul acestor substanțe. Cu alte cuvinte, în lipsa unei abordări mai largi care să includă măsuri preventive și de tratare a dependenței, consumul acestor substanțe a crescut considerabil.
De asemenea, raportul subliniază că decizia a avut ca rezultat pierderea de către organele de urmărire penală a posibilității de a obține informații valoroase despre traficanții de substanțe psihoactive. Înainte de această decizie, depistările spontane efectuate în zonele cunoscute pentru distribuția acestor substanțe puteau oferi autorităților oportunități pentru a obține informații și pentru a lupta împotriva traficului de droguri. Cu decizia care a decriminalizat deținerea pentru consum propriu, motivația consumatorilor de a colabora cu autoritățile pentru a identifica dealerii lor a scăzut semnificativ, deoarece nu mai existau instrumente de coerciție sau de sensibilizare pentru aceștia.
Ce au făcut autoritățile
La 1 martie 2023, președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care majorează pedepsele pentru traficul și consumul de droguri, precum și pentru deținerea de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, fără drept, în scop de consum propriu, fiind prevăzute pedepse care încep de la 3 ani și ajung până la 10 ani de închisoare.
În cazul drogurilor de mare risc, acțiunile menționate mai sus sunt pedepsite cu închisoarea de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.
Importul, exportul, introducerea sau scoaterea din țară a unor droguri de risc se va pedepsi cu închisoare de la 5 la 15 ani, iar în cazul drogurilor de mare risc cu închisoare de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.
Care este trendul internațional
În octombrie 2022, președintele SUA, Joe Biden, a amnistiat persoanele care se aflau în închisorile federale din cauza posesiei de marijuana, la scurt timp după ce 20 de state au legalizat consumul recreațional.
Un articol semnat de Euronews arăta că în Europa deținerea unei mici cantități de marijuana a fost decriminalizată în 11 țări, printre care se regăsesc Austria, Elveția, Italia, Moldova sau Spania. În alte state, printre care Marea Britanie, Germania, Franța sau Polonia, deținerea unei mici cantități din acest drog poate aduce o amendă.
Portugalia a fost primul stat din lume care a decriminalizat toate drogurile, în anul 2001, adoptând o strategie bazată pe tratament.
În Strategia UE a Drogurilor pentru perioada 2021-2025, sunt vizate măsuri care să scadă aprovizionarea cu droguri în statele membre prin întărirea luptei împotriva crimei organizate, implementarea unor măsuri de prevenție bazate pe dovezi, asigurarea accesului la tratament, reducerea stigmatizării sau creșterea accesului la droguri pentru cercetările științifice.
Totodată, Strategia menționează că statele membre ar trebui să se concentreze, mai degrabă decât pe majorarea pedepselor din sfera penală, pe măsuri ce au elemente de reabilitare în cazul consumului propriu (precum pedeapsa cu suspendare și obligarea de a participa la tratamente sau neînceperea urmăririi penale în unele cazuri).
Canabisul continuă să fie unul dintre cele mai consumate droguri în România, atât de populaţia generală (locul 2 în „topul‖ celor mai consumate droguri ilicite din România, după noile substanţe psihoactive), cât şi de populația școlară (locul 1), potrivit datelor Agenției Naționale Antidrog.
CITEȘTE ȘI: România are doar două centre pentru copiii dependenți de droguri
Comentarii