UPDATE: Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat oficial decizia Secțiilor Unite de a ataca la Curtea Constituțională legea privind reforma pensiilor speciale, dar și cea privind interzicerea cumulului pensie-salariu pentru anumite categorii de salariați.
Motivele de neconstituționalitate invocate de ÎCCJ pentru legea pensiilor speciale:
- Caracterul eterogen al legii și nesocotirea principiului unicității reglementării.
Încălcarea art.1 alin.(5) privind principiul legalității coroborat cu art.147
alin.(4) din Constituția României referitor la caracterul obligatoriu al
deciziilor Curții Constituționale. - Încălcarea prevederilor art.75 alin.(1) cu referire la art.73 alin.(3) lit.l) din
Constituția României, prin nerespectarea ordinii de sesizare a celor două
Camere ale Parlamentului. - Încălcarea art.1 alin.(3) și (5) din Constituție sub aspectul clarității și
previzibilității normei juridice.
De asemenea, instanța supremă a constatat că se impune examinarea următoarelor motive de neconstituționalitate intrinsecă:
- Încălcarea art.124 alin.(3) prin raportare la art.1 alin.(3) și (5) din Constituție referitoare la independența justiției și la statul de drept.
- Încălcarea art.44 din Constituție și art.1 din Protocolul adițional nr.1 la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, prin dispozițiile art.I pct.2 din Lege, cu referire la abrogarea alin.(2) al art.211 din Legea nr.303/2022 și ale art.I pct.4 din Lege, cu referire la art.211 alin.(41) din Legea nr.303/2022.
- Încălcarea principiului egalității în drepturi prevăzut de dispozițiile art.16 coroborat cu art.53 din Constituție.
- Încălcarea dispozițiilor art.1 alin.(5), art.16 alin.(1) și art.56 alin.(2) din Constituție prin prevederile art.XIII din Lege cu referire la art.101 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal.
- Încălcarea art.1 alin.(4) din Constituție privind principiul separației și echilibrului puterilor, referitor la cooperarea loială și respectul reciproc între autoritățile statului, inclusiv prin raportare la dispozițiile art.147 din Constituție.
Motivele de neconstituționalitate invocate de ÎCCJ pentru legea privind interzicerea cumulului pensie-salariu:
- Caracterul eterogen al legii și nesocotirea principiului unicității reglementării. Încălcărarea art.1 alin.(5) privind principiul legalității coroborat cu art.147 alin.(4) din Constituția României referitor la caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale.
- Încălcarea prevederilor art.75 alin.(1) cu referire la art.73 alin.(3) lit.l) și n) din Constituția României, prin nerespectarea ordinii de sesizare a celor două Camere ale Parlamentului.
Știrea inițială:
Înalta Curte de Casație și Justiție va ataca la Curtea Constituțională proiectul de lege privind reforma pensiilor speciale, au declarat surse oficiale din cadrul instanței supreme.
Camera Deputaţilor a adoptat miercuri, 28 iunie, în calitate de for decizional, proiectul de lege privind modificarea modului de calcul al pensiilor speciale. Reforma nu ar trebui să aducă economii prea mari la buget în perioada următoare, în condițiile în care prin proiectul de lege sunt instituite perioade de grație.
Crește vârsta de pensionare pentru magistrați, dar nu imediat
Pentru magistrații, vârsta de pensionare va crește de la 50 ani, cât este în prezent, până la 60 ani, însă acest lucru se va face etapizat, începând cu anul 2026. Vechimea minimă minimă în funcția de judecător sau procuror va urca la 25 de ani, comparativ cu 20 în prezent, însă acest lucru se va face tot etapizat, începând cu anul 2025. Până în iulie 2024, la baza de calcul pentru stabilirea pensiei se vor lua în calcul veniturile din ultimele 12 luni. Se va ajunge în situația ca baza de calcul să fie toți cei doi 25 de ani în funcție abia în anul 2043
Modificări minore pentru militari
Nici în ceea ce privește vârsta de pensionare pentru militari modificările nu vor intra în vigoare imediat, ci abia din anul 2031. Abia în 2035 vârsta standard de pensionare va ajunge la 65 ani. Pensia netă nu va putea fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare cuprinse în baza de calcul, actualizate cu indicele prețurilor de consum lunar. Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în ultimele luni consecutive de activitate, respectiv 12 luni în iulie 2024. Și ei vor ajunge doar în 2043 să aibă în baza de calcul întreaga vechime de 25 de ani.
Impozit suplimentar mai mic decât cel anunțat
Deși inițial coaliția de guvernare a anunțat instituirea unui impozit de 30% asupra părții necontributive din pensie, în proiectul de lege acesta a fost redus substanțial:
- a) pentru partea din venitul din pensii mai mică sau egală cu nivelul câștigului salarial mediu net care se determină pe baza câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, precum și pentru partea din venitul din pensii determinată ca urmare a aplicării principiului contributivității, indiferent de nivelul acesteia, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%;
- b) pentru partea din venitul din pensii care depășește nivelul câștigului salarial mediu net care se determină pe baza câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și excede aplicării principiului contributivității, se aplică o cotă de impunere de 15%.
- (3) În situația în care, cuantumul componentei din venitul lunar din pensii, determinată ca urmare a aplicării principiului contributivității, depășește câștigul salarial mediu net care se determină pe baza câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, cota de impunere de 15% se aplică pentru partea din venitul lunar din pensii care depășește nivelul acestui cuantum și excede aplicării principiului contributivității.
Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
