România pierde 2,1 miliarde de euro din PNRR, pe fondul creșterii economice reale mai ridicate / Explicațiile Ministerului Proiectelor Europene
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a anunțat sâmbătă, 1 aprilie, că România este nevoită să renunțe la 2,1 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), întrucât creșterea economică a țării noastre a fost mai mare în raport cu cea estimată, pe baza căreia s-a realizat alocarea bugetară. În alte cuvinte, România a înregistrat o creștere economică în 2021 față de 2020, iar în acest context nu mai putem accesa la fel de mulți bani ca atunci când economia mergea pe o pantă descendentă, conform MIPE.
Ministerul de resort a precizat, într-un comunicat de presă, că tăierile nu vor afecta proiecte importante, iar reducerile nu ţin de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane.
„Conform regulamentului European 241/2021, statele membre au avut o alocare aferentă finanțării nerambursabile (granturilor) stabilită la nivelul anului 2020, din care 30% din valoarea acesteia a fost actualizată în iunie 2022, conform comunicării Comisiei europene de la momentul respectiv, în conformitate cu prevederile articolului art.11, alin (2): „Calculul contribuției financiare maxime prevăzute la alineatul (1) litera (b) se actualizează până la 30 iunie 2022 pentru fiecare stat membru prin înlocuirea datelor din previziunile Comisiei din toamna anului 2020 cu rezultatele efective în ceea ce privește variația PIB-ului real în 2020 și variația agregată a PIB-ului real în perioada 2020-2021”.
Astfel, Comisia Europeană a publicat în iunie 2022 sumele actualizate ale granturilor pentru toate statele membre în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR). Această actualizare are loc deoarece 30% din valoarea maximă inițială a grantului s-a bazat, parțial, pe creșterea PIB-ului real estimată în previziunile economice din toamnă 2020 și, conform regulamentului european, aceasta a trebuit actualizată pe baza datelor Eurostat actuale, până la 30 iunie 2022”, a explicat sursa menționată anterior.
Valoarea actualizată pentru România este redusă cu peste 14%, lucru care s-a întâmplat în cazul a 21 de ţări membre.
„În acest sens, pentru 21 de state membre ale UE, din perspectiva creșterii economice reale, Comisia Europeană a redus alocările aferente statelor membre, rezultând scăderi de până la 23,4% din valoarea granturilor aferente PNRR-ului inițial, cum este cazul Belgiei. În iunie 2022, pe fondul creșterii economice reale mai ridicate, în raport cu cea estimată, valoarea actualizată în conformitate cu regulamentul european, publicată de către CE pentru România a fost diminuată cu 2,1 miliarde euro, respectiv o scădere de 14,87%. De la o valoarea inițială a componentei de grant de 14,2 miliarde de euro, s-a ajuns la o valoare actualizată de 12,1 miliarde de euro”, se mai arată în comunicatul de presă citat.
Cum se va realiza actualizarea
La sfârșitul lunii februarie 2023 a fost aprobat noul regulament european privind amendarea regulamentului inițial al Mecanismului de Redresare și Reziliență. Această modificare vine în contextual noilor realități de la nivel european, pe fondul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucraniei, cu scopul de a realiza investiții verzi.
În luna martie 2023, CE a publicat un set de orientări privind planurile de redresare și reziliență în contextul planului REPowerEU, recomandarea fiind ca modificările planurilor în contextul introducerii capitolului dedicate REPowerEU, să se realizeze concomitent cu alte actualizări necesare urmare diminuarii alocării aferente componentei de grant, dar și a ajustărilor de preț din cauza creșterii prețurilor, respectiv inflației, aspect ce conduce la necesitatea redimensionării unor ținte asumate în cadrul planurilor.
Conform orientărilor CE, printre exemplele de tipuri de modificări care ar putea fi propuse, se numără:
— creșterea cuantumului sprijinului sub formă de împrumut sau al transferurilor pentru a compensa o scădere a contribuției financiare;
— creșterea sau reducerea țintelor sau a unui set coerent de ținte, împreună cu modificarea proporțională a costului estimat al măsurii (măsurilor) în cauză;
— adăugarea sau eliminarea de măsuri legate de modificarea contribuției financiare;
— modificarea calendarului jaloanelor și al țintelor sau adaptarea descrierii măsurii și a jalonului/țintei afectate de modificarea contribuției financiare.
Cum se aleg investițiile care să fie cuprinse în reducerea de grant
În urma mandatului primit, MIPE a elaborat propunerile de ajustare a sprijinului financiar aferent PNRR care să nu crească riscul de implementare a investițiilor din cadrul PNRR. Pentru ca selectarea investițiilor care să fie cuprinse în diminuarea de grant să fie cât mai puțin intruzivă asupra implementării Planului, s-a ținut cont de următoarele aspecte:
– Să nu se elimine reformele din plan.
– Să nu afecteze prioritățile specifice ale crizei actuale în următoarea ordine de prioritate: energie, transport, educație, sănătate, digitalizare și mediul de afaceri.
– Să nu afecteze contribuția la recomandările specifice de țară (RSȚ).
– Să nu afecteze procentele minime de contribuție la tranziția digitală (20% din total alocare) și neutralitatea climatică (37% din total alocare).
– Să fie diminuate investițiile care pot fi transferate / continuate în cadrul programelor din Politica de Coeziune
– Să nu afecteze capacitatea de implementare/maturitatea investițiilor.
Reamintim că, potrivit calendarului de implementare PNRR, România a avut de îndeplinit 51 jaloane și ținte cu termen de realizare trimestrul I si trimestrul II 2022, care au fost incluse în cea de-a doua cerere de plată, transmisă către Comisia Europeană la finalul anului 2022.
România beneficiază de o alocare de 29,18 miliarde euro pentru implementarea PNRR, din care granturi în valoare de aproximativ 14,24 miliarde euro și împrumuturi în valoare de 14,94 miliarde euro. De la startul implementării și până la finalul lui 2022, România și-a asumat îndeplinirea a 151 de ținte și jaloane”, conchide MIPE.
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Comentarii