Iohannis, la Centenarul Constițuției: Parlamentul are datoria ca, prin legile adoptate, să nu se abată de la valorile constituționale
Curtea Constituțională a României a organizat, luni, la Parlament, conferința „Centenarul Constituției României Întregite”, eveniment la care au participat, alături de aleși, președintele României, Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă, dar și Preafericitul Patriarh Daniel.
„Marcarea acestui centenar reprezintă un bun prilej de a readuce în atenția societății semnificațiile momentului constituțional din 1923.
Printr-un proces politic complex și un efort intelectual deosebit, Legea fundamentală adoptată a valorificat marile experiențe constituționale ale vremii, asigurând continuitatea tradițiilor și garantând diversitatea și pluralismul.
Actul fundamental al României Întregite a consacrat proiectul național și înfăptuirea statului unitar român, recunoscând cele mai importante drepturi și libertăți individuale, valori și principii sociale, precum și regulile de bază pentru buna conducere a statului. Actul politic al Marii Uniri a primit astfel o semnificație constituțională.
România Întregită nu a presupus doar crearea statului unitar național și o unificare teritorială, ci și crearea premiselor unei democrații incluzive.
Românilor, fără deosebire de origine etnică, de limbă sau de religie, li s-au recunoscut și protejat principalele drepturi fundamentale.
Totodată, Constituția României din 1923 a reprezentat atât o expresie, cât și o bază normativă pentru unificarea legislativă și pentru integrarea multiculturală a diverselor tradiții legislative”, a declarat Klaus Iohannis.
Preşedintele României a catalogat Constituţia din 1923 drept o operă juridică modernă „care a reflectat nu doar o serie de aspirații și tradiții specifice societății românești, ci și apartenența naturală a României la spațiul cultural, politic și juridic al democrațiilor occidentale”.
„Istoria ne-a arătat însă că o constituție, indiferent cât este de avansată și de bine concepută, nu poate să devină singură o stavilă împotriva autoritarismului. Pentru ca drumul unei națiuni să nu fie deviat spre autocrație și dictatură, este esențial ca cetățenii și autoritățile publice deopotrivă să conștientizeze că orice cedare de la principii fundamentale poate, în timp, să compromită parcursul democratic.
Constituția pe care o aniversăm astăzi rămâne expresia reușitei proiectului național, iar întreaga construcție a statului român modern a fost un efort de generații, cu sacrificii făcute mereu cu speranța unui viitor mai bun. În anul 1991, după căderea regimului comunist, Constituția a cărei adoptare o aniversăm a inspirat și noua lege fundamentală, prin care a fost asigurată continuitatea unor principii și a unor idealuri.
România este astăzi parte a marii familii democratice occidentale, o comunitate a valorilor care au trecut testul timpului. Viitorul țării noastre este unul european, asigurat de însăși deschiderea oferită de dispozițiile Constituției noastre.
Parcursul țării noastre nu are o altă direcție decât cea în care valorile democratice sunt respectate, interiorizate și promovate. În vremuri tumultoase, acestea reprezintă o busolă și un filtru pentru deciziile publice, pentru clasa politică și pentru cetățeni.
La 100 de ani de la adoptarea Constituției României Întregite, moștenirea sa democratică ne îndatorează să ducem aceste valori mai departe, să le apărăm cu orice preț și să construim viitorul pe care ni-l dorim, într-un cadru constituțional permanent adaptat la realitatea momentului și la nevoile societății.
Această moștenire presupune o răspundere comună. Ea aparține clasei politice, Parlamentului, care are datoria ca, prin legile adoptate, să nu se abată de la valorile constituționale.
Responsabilitatea este, în egală măsură, și a celorlalte autorități publice, cărora le revine obligația de a respecta separația și echilibrul puterilor în stat, în spiritul loialității constituționale.
Prin misiunea sa constituțională, Curtea Constituțională are, deopotrivă, un rol major ca, prin fiecare decizie sau hotărâre adoptată cu obiectivitate și profesionalism, să consolideze încrederea cetățenilor în statul de drept.
Ca Președinte al României, voi continua să veghez la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice, rămânând un susținător ferm al parcursului european al țării noastre, bazat pe unitate, perseverență și dorința continuă de a construi o societate mai bună!„, a spus Klaus Iohannis.
Preşedintele CCR: Forța Constituțiilor rezidă în menținerea păcii sociale
În deschiderea evenimentului, preşedintele Curţii Constituţionale, Marian Enache, a afirmat că actul fundamental din 1923 a fost considerat una dintre Constituţiile-reper ale României.
„În același Act fundamental au fost consacrate la rang constituțional: limba română, ca limbă oficială a statului român, introducerea controlului judecătoresc de constituționalitate a legilor, România fiind unul dintre puținele state din Europa care implementa acest tip de control ce prefigura exigențele actuale ale statului de drept și ale democrației constituționale; înființarea contenciosului administrativ, principiul separației puterilor, au fost recunoscute drepturile civile pentru femei și s-au garantat libertatea presei, a întrunirilor, drepturile, libertățile și egalitatea în fața legii inclusiv a minorităților naționale, fără deosebire de origine etnică, de limbă sau religie; Biserica creștină și greco-catolică au fost recunoscute ca biserici românești.
Într-o accepțiune generală, Constituția din 1923 a fost considerată una dintre Constituțiile-reper ale României, care a receptat în momentul realizării ei ideile liberalismului constituțional european, pe care le-a integrat necesităților istorice ale dezvoltării societății românești, fiind, astfel, un Document juridic de valoare națională.
Constituția din 1923 reprezintă o valoare imaterială a tradiției și a culturii noastre constituționale pe care trebuie să o prețuim și să o cinstim așa cum se cuvine, deoarece aceasta exprimă un moment esențial al formării statalității și identității poporului român în devenirea sa istorică, precum și o mărturie vie a civilizației sale politico-constituționale. (..)
Pentru Curtea Constituțională, rememorarea tradițiilor constituționalismului românesc devine o datorie de conștiință în fața generațiilor prezente și viitoare. Cunoașterea istoriei constituționalismului românesc ca, de altfel, și a actualității acestuia sunt necesare pentru a forma în conștiința tinerilor apartenența lor la o națiune care și-a modelat istoricește idealurile și valorile în matricea dreptului și culturii juridice europene.
Orice Constituție, ca Pact social suprem și ordonator al sistemului socio-politic, trebuie să realizeze atât echilibrul, proporționalitatea dintre autoritatea de stat și libertatea ca valoare universală inerentă condiției umane, a statutului legal și constituțional al fiecărui cetățean, cât și limitarea puterii statului în raporturile cu cetățenii săi. Forța Constituțiilor rezidă în menținerea păcii sociale prin instituirea ordinii constituționale, fundament al sistemului juridic și al regimului democratic al unei țări”, a declarat preşedintele CCR.
Foto: Administrația Prezidențială
Comentarii