Separatiștii de la Tiraspol reacționează iritați, după ce Republica Moldova a anunțat că va primi transportoare blindate
Autoproclamatele autorităţi din regiunea transnistreană s-au arătat deranjate de anunţul Ministerului Apărării din Republica Moldova privind recepţionarea unui lot de transportoare blindate Piranha din partea Germaniei, relatează TV8.md.
Într-o înregistrare video, Vitali Ignatiev, așa-zisul ministru de externe de la Tiraspol, a criticat eforturile autorităților de la Chișinău de a-și consolida capacitățile de apărare.
„În loc să aplicăm eforturi politice și diplomatice și să rezolvăm cumva problema într-un mod civilizat, constructiv, vedem cu totul alte abordări care nu duc la stabilitate și securitate pe malurile Nistrului. Militarizarea și înarmarea Moldovei nu este o soluție bună și constructivă. Nimic bun nu rezultă dintr-o astfel de acțiune. Acest lucru este dovedit de experiența lumii”, a menționat Vitali Ignatiev.
Transportoare blindate, oferite de Germania
Armata Republicii Moldova urmează să recepționeze un lot de transportoare blindate Piranha, acordate de Guvernul Germaniei, a anunțat Ministerul moldovean al Apărării.
Primele unități vor sosi în Republica Moldova marți, 10 ianuarie. Tehnica va fi recepționată în contextul realizării obiectivului de modernizare a capabilităților Armatei Naționale și în baza Aranjamentului semnat între Ministerul Apărării și partea germană în luna octombrie 2021.
Transportoarele vor fi utilizate în cadrul procesului de instruire a militarilor, care urmează să fie detașați în misiuni internaționale de menținere a păcii.
Scurt istoric al ocupației rusești în Transnistria
În 1990, pentru a împiedica orientarea către România și Occident a Republicii Moldova, pe fondul începerii destrămării blocului comunist, Moscova a încurajat separatismul din regiunea transnistreană, care în 1990 și-a autoproclamat independența față de RSS Moldovenească.
Ajutați de trupele sovietice, separatiștii și-au consolidat controlul, atacând secțiile de poliție situate pe malul stâng al Nistrului. În 1992, după ce Republica Moldova și-a declarat independența, noile autorități constituționale au încercat să stabilizeze militar situația în regiune, însă nu au reușit.
Separatiștii, bine echipați de Moscova, au rezistat pe poziții, totul culminând cu intervenția Armatei a 14-a în sprijinul acestora. Conflictul militar s-a încheiat în acel an 1992, după patru luni de ostilități, însă Moscova controlează și astăzi regiunea transnistreană prin intermediul unui guvern-marionetă și al trupelor militare pe care le staționează ilegal.
De-a lungul anilor Federația Rusă a încercat să „rezolve” conflictul în termenii săi, scopul fiind acela de a controla politic Republica Moldova. În 2003, Moscova, prin intermediul lui Dmitri Kozak, care la acea vreme, la fel ca și acum, era responsabil la Kremlin de acest dosar, a propus un plan de federalizare a Republicii Moldova, care îi garanta o influență suficient de mare și care îi permitea să instaleze în regiune o bază militară (Popescu, 2013). În final, pe fondul amplelor proteste de la Chișinău și probabil al altor aspecte, care au rămas însă la stadiul de speculații, președintele Republicii Moldova de la acea vreme, Vladimir Voronin a respins în ultima clipă oferta Moscovei.
Practic, de la acea vreme, aceasta a fost strategia Federației Ruse pentru a controla destinele Republicii Moldova. Asta explică și de ce Moscova nu a recunoscut așa-zisul referendum, organizat în anul 2006 pe teritoriul controlat de separatiști, în care peste 98% dintre cei prezenți ar fi votat pentru „independență și integrare potențială în viitor cu Rusia”.
Aproape 10.000 de militari ruși
În regiunea transnistreană a Republicii Moldova, Federația Rusă staționează circa 2.500 de militari, la care se adaugă alți aproximativ 6.000 – 8.000 de militari aflați sub comanda așa-ziselor autorități de la Tiraspol.
După anexarea ilegală a peninsulei Crimeea în anul 2014 și declanșarea agresiunii armate în Donbas, Federația Rusă a întâmpinat mari probleme în rotirea militarilor care se află staționați în zona sub steagul său din cauza interdicțiilor de survol aplicate de Ucraina. Prin urmare, Armata rusă a fost nevoită să încorporeze localnici, fără experiență reală de luptă.
Comentarii