Comisia Europeană a elaborat un Plan de Acțiune pentru a controla migrația din Balcanii de Vest. Guvern: Măsurile răspund preocupărilor Austriei

Comisia Europeană a anunțat luni, 5 decembrie, că a elaborat un Plan de Acțiune prin care propune 20 de măsuri ce vin în ajutorul statelor membre care se confruntă cu presiunea migratorie de pe ruta Balcanilor de Vest. Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a salutat planul întocmit de oficialii europeni și a menționat că ar trebui să răspundă „preocupărilor exprimate recent de Austria”. 

Planul de Acțiune va fi prezentat în cadrul Summitului UE-Balcanii de Vest din 6 decembrie și în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) din 8 decembrie, unde și aderarea României și Bulgariei în Spațiul Schengen va fi, de asemenea, pe ordinea de zi.

Cele 20 de măsuri operaționale identificate de Comisia Europeană sunt împărțite în 5 mari categorii: întărirea controlului la granițe; simplificarea procesului de obținere a azilului; lupta împotriva traficului de migranți; întărirea cooperării între autorități și alinierea regimului de obținere a vizelor.

„Planul țintește să întărească cooperarea legată de controlul granițelor și a migrației cu partenerii din Balcanii de Vest, în lumina statutului unic dat de perspectiva aderării la Uniunea Europeană și eforturilor lor continuate de a se alinia la regulile UE”, se arată în comunicatul Comisiei Europene.

Comisia mai arată că „mișcările iregulare” de pe rutele Balcanilor de Vest s-au intensificat pe parcursul anului 2022 din cauza presiunii economice și a insecurității din regiune.

Imediat după anunțul Comisiei Europene, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a transmis că Executivul român salută propunerile experților europeni.

„Guvernul își exprimă încrederea că setul de măsuri și instrumente propuse de Comisia Europeană sunt de natură să răspundă preocupărilor exprimate recent, de Austria, cu privire la evoluțiile din acest an pe ruta Balcanilor de Vest, oferind soluții pragmatice în direcția gestionării eficiente a acestei situații.

România reiterează întreaga sa disponibilitate de a contribui activ și consistent la implementarea măsurilor și acțiunilor propuse de Comisia Europeană, îndeplinind spiritul european de colaborare și solidaritate”, a transmis Dan Cărbunaru.

Migrația din Balcanii de Vest, invocată de Austria în disputa Schengen

Austria, prin vocea ministrului de Interne, dar și prin cea a cancelarului Karl Nehammer, a invocat în mai multe rânduri problema migrației din Balcanii de Vest, pe care o folosește drept argument pentru a se opune aderării României și Bulgariei în Spațiul Schengen.

Inițial, Gerhard Kraner a declarat că sistemul de control la frontierele externe Schengen a eșuat și a menționat că 90.000 de migranți ar avea, în prezent, probleme cu legea în Austria. Ulterior, Nehammer a menționat că 75.000 de persoane s-ar fi folosit de România, Bulgaria și Ungaria pentru a ajunge în Austria.

Ministrul român de Interne, Lucian Bode, a avut o întâlnire cu omologul austriac, în care i-a arătat că doar 3.574 de migranți de pe ruta Balcanilor de Vest au fost înregistrați în România, dintr-un total de peste 128.000. Detalii, aici.

„Este un argument foarte solid care arată fără echivoc că România nu este pe ruta de migrație a Balcanilor de Vest. De altfel, seriozitatea, profesionalismul și nivelul de dotare ale autorităților române a fost în mod clar reflectat pozitiv în rapoartele elaborate de Comisia Europeană în urma vizitelor de evaluare realizate în țara noastră recent”, a adăugat, atunci, Bode.

Într-o declarație acordată duminică, Karner și-a menținut poziția, adăugând că în România și Bulgaria sunt probleme în ceea ce privește „protecția frontierelor externe, refuzurile și distribuirea”. Detalii, aici.

Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea