63 de cereri de pensionare, pe masa judecătorilor din CSM. Magistrații propun „măsuri urgente” pentru a combate deficitul de resursă umană
Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a publicat ordinea de zi a ședinței ce va avea loc joi, 3 noiembrie. Este vorba de o ședință în care judecătorii din CSM vor analiza cererile de pensionare a 63 de alți judecători și vor dezbate „măsurile urgente ca urmare a destabilizării fără precedent a situației resurselor umane la nivelul instanțelor”.
„Destabilizarea fără precedent a situației resurselor umane la nivelul instanțelor și limitarea gravă a independenței judecătorului și a dreptului de acces la justiție” sunt cauzate de promovarea în spațiul public „a unor demersuri care afectează, în substanță, statutul judecătorului”, susțin judecătorii din CSM.
Printre măsurile propuse de judecătorii CSM pentru a face față deficitului de resurse umane sunt: „abilitarea președintelui de instanță de a dispune măsurile adecvate pentru alocarea termenelor de judecată” sau „împărțirea cheltuielilor aferente unei scheme incomplete tuturor judecătorilor care exercită efectiv funcția la acea instanță”.
Totodată, judecătorii vor mai cere Ministerului Justiției să rezolve „cât mai grabnic” deficitul constant de resurse umane și celorlalte puteri ale statului ca „orice demers care afectează independența judecătorului să fie realizat cu echilibru și precauție, cu respectarea cerințelor firești de predictibilitate a legii, astfel încât să fie evitată afectarea și mai gravă a dreptului cetățeanului de acces la justiție”.
Pe ordinea de zi a ședinței de joi se vor mai afla cererile de pensionare înaintate de 63 de judecători, inclusiv cea înaintată de Gabriela Baltag, membru CSM.
Ședința Secției pentru judecători a CSM a fost convocată în contextul în care magistrații s-au opus propunerilor de modificare a modului în care sunt calculate „pensiile speciale”, deși nu a fost comunicată nicio decizie oficială la nivel guvernamental.
Singurele informații în acest sens au fost lansate în spațiul public de reprezentanții coaliției de guvernare.
„Pensia de serviciu reprezintă corolarul sumei de interdicții, incompatibilități, constrângeri, limitări și rezerve de care este ținut magistratul în întreaga sa carieră, subsumându-se garanțiilor de independență a justiției, precum și garanțiilor de stabilitate și siguranță a celor chemați să înfăptuiască acest serviciu public”, se arată într-un punct de vedere semnat de judecătoarele CSM Evelina Oprina și Gabriela Baltag și transmis săptămâna trecută.
Vineri, Cătălin Predoiu, ministrul Justiției, a convocat o ședință prin care a transmis că Guvernul nu ia în calcul să abroge pensiile de serviciu ale magistraților. Detalii aici.
Ce informații au lansat reprezentanții coaliției
Marius Budăi, ministrul Muncii, a prezentat, lunea trecută, fără să intre în mai multe detalii, raportul întocmit de Banca Mondială, prin care scoate în evidență măsurile necesare pentru îndeplinirea jalonului din Planul Național de Redresare și Reziliență, referitor la „pensiile speciale”.
Budăi a precizat că, potrivit documentului, „pensiile speciale” trebuie să aibă o bază de contributivitate, ceea ce se întâmplă și în prezent, să nu depășească nivelul salariului, iar beneficiarii să aibă un stagiu minim de cotizare.
„Se referă jalonul la trecerea pensiilor, să aibă parte de contributivitate, să aibă un stagiu minim realizat în specialitatea respectivă şi să nu mai fie nicio pensie care să depăşească venitul din timpul serviciului, adică să nu depăşească salariul”, a declarat Budăi.
Ulterior, vicepremierul Kelemen Hunor a avansat ideea potrivit căreia magistrații, polițiștii, militarii sau diplomații să își primească pensiile de serviciu după vârsta de pensionare de 65 de ani, chiar dacă se retrag din activitate la 50 de ani.
Autoritățile de la București trebuie să modifice până la finele acestui an modul de calcul al „pensiilor speciale”, aici fiind incluse absolut toate veniturile care nu au la bază principiul contributivității, în sensul îmbunătățirii sustenabilității acestor sisteme.
În caz contrar, Comisia Europeană ar putea bloca viitoarele finanțări prevăzute României în PNRR.
Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Comentarii