Demonstrând în ultima săptămână că au o cale de a învinge forțele rusești pe câmpul de luptă, trupele ucrainene ar putea să fi câștigat mai mult sprijin militar din partea țărilor occidentale și să fi subminat îndemnul unor europeni de a împinge Kievul să facă concesii, relateaz Reuters într-o analiză publicată marți, 13 septembrie.

Cu doar câteva ore înainte ca ministrul german de externe Annalena Baerbock să sosească sâmbătă la Kiev, trupele ucrainene înălțau steagul albastru și galben al țării lor în vârful primăriei din Kupiansk. Orașul situat la est de Harkov, care adăpostește principalul nod de cale ferată ce aproviziona trupele rusești din nord-estul Ucrainei, a fost capturat fără luptă după ce linia frontului rusesc s-a prăbușit.

La căderea nopții, Moscova a anunțat că abandonează Izium, principalul său bastion din zonă, recunoscând efectiv cea mai gravă înfrângere din ultimele luni. Ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba a avut un singur mesaj pentru omologul său german aflat în vizită: „Rusia poate fi învinsă, dar avem nevoie de mai mult ajutor acum”.

Este un argument care va fi mai greu de înlăturat de acum.

„(Sprijinul militar) este mai ușor de vândut atunci când câștigi”, a declarat un diplomat din nordul Europei pentru Reuters, sub rezerva anonimatului. „Bănuiala mea ar fi că câștigurile obținute de Ucraina întăresc înțelegerea faptului că aceste livrări au funcționat și că am putea avea o șansă de a termina războiul”.

Cei mai mari susținători europeni ai Kievului, cum ar fi statele baltice, care au cerut de mult timp ajutor suplimentar militar pentru Ucraina, spun că succesele din ultima săptămână au demonstrat că este timpul pentru mai mult sprijin.

„Cei care s-au îndoit de puterea Ucrainei ar trebui să își ceară scuze. Ucraina ne-a apărat pe toți”, a scris luni pe Twitter ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis. „Acum este momentul să ne arătăm recunoștința profundă”.

Landsbergis a cerut trimiterea de stocuri de armament occidental avansat, de la sisteme de rachete tactice ale armatei la tancuri.

Unii semnalează chiar semne de mișcare la Berlin, pe care Kievul îl acuză de mult timp că este prea prudent din cauza dependenței Germaniei de energia rusă pentru a trece peste iarna care se apropie. Ucraina vrea ca Germania să-i trimită tancuri de luptă moderne.

Luni, ministrul german al apărării, Christine Lambrecht, a respins trimiterea de tancuri „unilateral”. Unii au considerat că remarcile au lăsat deschisă posibilitatea ca Berlinul să facă acest lucru ca parte a unui consorțiu paneuropean.

„Există tot mai multe indicii că Washingtonul ar susține o astfel de inițiativă”, a declarat Rafael Loss, de la think tank-ul European Council for Foreign Relations.

Kievul nu a ezitat să insiste asupra acestui subiect.

„Semnale dezamăgitoare din partea Germaniei, în timp ce Ucraina are nevoie de Leopards și Marders acum – pentru a elibera oamenii și a-i salva de la genocid”, a scris Kuleba pe Twitter marți. „Nici măcar un singur argument rațional privind motivul pentru care aceste arme nu pot fi furnizate, doar temeri abstracte și scuze. De ce se teme Berlinul și nu se teme Kievul?”.

Câștigurile Ucrainei pe câmpul de luptă fac mai puțin probabil ca liderii europeni să dorească să fie văzuți făcând presiuni asupra Ucrainei pentru a oferi concesii la orice negocieri de pace în eventualitatea că acestea vor avea loc.

„A face presiuni pentru o încetare a focului în aceste condiții ar fi văzută ca o slăbiciune și exploatată de Moscova. (Ar însemna) că Occidentul nu-și respectă propriile principii. Ar duce la o imagine proastă”, a declarat diplomatul nord-european.

Președintele francez Emmanuel Macron, acuzat după ce la începutul războiului a spus că președintele rus Vladimir Putin nu trebuie „umilit”, și-a înăsprit și el în ultima vreme limbajul la adresa liderului de la Kremlin.

A face presiuni asupra Ucrainei să negocieze ar fi „foarte periculos” pentru arhitectura de securitate europeană pe termen lung, a declarat o sursă diplomatică franceză, adăugând că nu se poate permite Moscovei să oficializeze câștigurile dobândite prin agresiune militară.

Justin Bronk, cercetător senior la think tank-ul britanic RUSI, a declarat că nicio țară occidentală nu ar accepta ocuparea teritoriului său de către Rusia „dacă ar putea să o oprească”.

Demonstrând că poate riposta, Kievul poate convinge Occidentul să respecte acest principiu, a spus el.

„Cred că va încuraja mai degrabă decât să suprime dorința de a livra arme”.

CITEȘTE ȘI

Foto: Inquam Photos / Virgil Simonescu

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp