Presa americană: NATO ar fi putut face mai multe pentru România / Ce înseamnă țara noastră pe harta celei mai puternice alianţe militare din istorie
Alianța Nord-Atlantică se află într-o cursă contra cronometru pentru a contracara ameninţarea Federației Ruse în „punctul slab al Europei”, relatează cotidianul Bloomberg, într-o analiză care vizează înființarea grupului de luptă NATO sub comandă franceză de la Cincu. Presa americană scrie că principalul pod din regiune este „atât de degradat, încât râul de dedesubt se vede prin găurile din asfalt”, dar întreabă și de ce regiunea strategică a Mării Negre este subfinanțată.
La șase luni după invazia Ucrainei de către Federația Rusă, eforturile grăbite de a consolida regiunea Mării Negre au ridicat semne de întrebare cu privire la motivul pentru care nu au fost făcute mai devreme.
În timp ce puterile occidentale se grăbesc să înfrunte amenințarea reprezentată de Vladimir Putin, războiul Federației Ruse în țara vecină a răspuns la o întrebare fundamentală pe care statele Organizației Tratatului Atlanticului de Nord și-au pus-o de ani de zile: dacă membrii vechi precum SUA, Franța și Germania vor lupta pentru statele mai puțin bogate, foste țări comuniste, dacă sunt atacate.
Totodată, a ridicat și alte întrebări, inclusiv dacă alianța face suficient pentru a descuraja expansionismul rus după ani de subinvestiții și avertismente ignorate și dacă efortul de a consolida regiunea anterior neglijată a Mării Negre ar fi trebuit să aibă loc cu mult timp în urmă.
Moscova a acordat prioritate sud-estului Europei, potrivit lui Matthew Orr, un analist de securitate la Stratfor.
„Rușii sunt preocupați de această regiune, doresc să aibă o amprentă militară puternică acolo – la care NATO trebuie să răspundă”, a spus el.
Ani de zile, liderii est-europeni au avertizat că amenințarea din partea Federației Ruse crește continuu după ce Moscova a atacat Georgia în 2008. Apoi, în 2014, Putin a instigat un război în regiunea Donbas de est a Ucrainei și a „pus mâna” pe Crimeea.
„Marea Neagră în sine este poarta Rusiei către apa caldă, în special către Marea Mediterană”, a spus Iulia Joja, directorul programului Mării Negre pentru think tank-ul Institutului pentru Orientul Mijlociu din Washington.
La doar câteva săptămâni după invazia din 24 februarie, alianța a convenit, la un summit de la Bruxelles, să creeze patru noi grupuri de luptă în România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia, care să completeze cele patru pe care le desfășurase în Polonia și statele baltice.
România, o țară de aproape 19 milioane, care împarte o graniță de aproape 640 de kilometri cu Ucraina, găzduia deja înainte de război aproximativ 1.000 de soldați NATO, în majoritate americani, baza de la Marea Neagră de la Mihail Kogălniceanu servind drept punct de tranzit. pentru zonele de conflict din Orientul Mijlociu, relatează Bloomberg.
Planul Alianței de acum este de a crea garnizoane în restul statelor NATO de la graniță, unde noi unități ale forțelor internaționale cuprinzând aproximativ 1.000 de militari vor fi rotate în mod regulat.
În timp ce oficialii se îndoiesc că Federația Rusă ar ataca direct un membru NATO, alianța intenționează acum să mențină trupele internaționale dispuse „mulți ani pentru a fi sigur că situația s-a stabilizat”, a spus Garrigou Grandchamp.
Acest lucru va necesita investiții, care au lipsit foarte mult în România și în țara vecină Bulgaria, au precizat jurnaliștii americani.
Podul principal spre orașul Cincu, care se află în mijlocul României, este atât de degradat, încât râul de dedesubt se vede prin găurile din asfalt.
Camioanele trebuie să ocolească câmpuri întregi de floarea-soarelui pentru a muta zeci de mii de tone de material către și de la șantierul de pe deal. România are puțin peste 950 de kilometri de autostrăzi, fiind pe ultimul loc în UE ca pondere pe cap de locuitor. În județul în care se află Cincu, salariile sunt în medie de aproximativ 3.500 de lei (730 de dolari) pe lună pentru oamenii angajați, dar în cazul multor orașe și sate, majoritatea populației trăiește din agricultura de subzistență și ajutor de stat.
Aurel Sorin Suciu, primarul din Cincu, mizează pe guvernul de la București să asfalteze drumurile orașului și pe un proiect de educație finanțat de UE pentru localnici pentru a sprijini baza militară, inclusiv subvenții pentru amenajarea restaurantelor și a locurilor de cazare.
„Este foarte greu să schimbi mentalitatea oamenilor și să-i convingi să vândă două vaci și să renoveze două camere pentru a câștiga mai mulți bani”, a spus Suciu în biroul său din piața principală din Cincu.
Celălalt domeniu de investiții, mai semnificativ, este în construirea armatei României. Majoritatea membrilor NATO nu au reușit de mult timp să îndeplinească obiectivul alianței de a cheltui cel puțin 2% din produsul intern brut pentru apărare. Dar România și-a îndeplinit această țintă din 2015 și o va crește la 2,5% anul viitor, pe măsură ce se pregătește să împrăștie orice, de la transportoare blindate de personal și avioane de luptă până la tancuri și submarine. În total, factura pentru achiziții militare va ajunge la cel puțin 12 miliarde de euro (12,2 miliarde de dolari). Cel mai mare articol de până acum a fost o baterie de rachete antiaeriene Patriot de 4 miliarde de euro, care va deveni operațională anul acesta.
Comentarii
… [Trackback]
[…] Find More Information here on that Topic: mainnews.ro/presa-americana-nato-ar-fi-putut-face-mai-multe-pentru-romania-ce-inseamna-tara-noastra-pe-harta-celei-mai-puternice-aliante-militare-din-istorie/ […]
… [Trackback]
[…] Read More to that Topic: mainnews.ro/presa-americana-nato-ar-fi-putut-face-mai-multe-pentru-romania-ce-inseamna-tara-noastra-pe-harta-celei-mai-puternice-aliante-militare-din-istorie/ […]