Comisia Europeană avertizează că există risc de secetă pe jumătate din teritoriul Uniunii Europene, dar și teritoriul Marii Britanii, într-un raport publicat luni, 18 iulie. Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene a publicat astăzi raportul „Seceta în Europa – iulie 2022”, o evaluare a situației secetei din Europa bazată pe Observatorul European al Secetei (EDO).

Analiza evoluției și a impactului secetei prelungite din UE arată că o parte impresionantă a Europei este expusă în prezent la niveluri de secetă de „avertisment” (44% din UE+UK) și de „alertă” (9% din UE+UK), asociate cu un deficit de umiditate a solului.

Valuri de căldură după o primăvară atipică

Seceta din cea mai mare parte a Europei este critică, deoarece deficitul de precipitații din iarnă-primăvară a fost exacerbat de valurile de căldură timpurii.

Debitul râurilor din mai multe țări este grav afectat, iar volumele de apă înmagazinate sunt, de asemenea, epuizate. În ansamblu, acest lucru poate necesita măsuri extraordinare de gestionare a apei și a energiei în țările afectate, potrivit executivului comunitar.

Din cauza lipsei de precipitații, conținutul de apă din sol s-a redus semnificativ. Acest lucru a îngreunat procesul de extragere a apei din sol de către plante, ceea ce a dus la un stres generalizat asupra vegetației – în special în zonele joase din Italia, în sudul, centrul și vestul Franței, în centrul Germaniei și în estul Ungariei, în Portugalia și în nordul Spaniei.

Mai multe țări sunt expuse la niveluri foarte ridicate de secetă, inclusiv România

Stresul hidric și termic determină scăderea randamentelor culturilor, în condițiile în care anterior perspectivele erau deja negative pentru cereale și alte culturi. Franța, România, Spania, Portugalia și Italia vor trebui să facă față acestui randament redus al culturilor. Germania, Polonia, Ungaria, Slovenia și Croația sunt, de asemenea, afectate.

În Italia, bazinul râului Po se confruntă cu cel mai ridicat nivel de severitate a secetei. În cinci regiuni italiene a fost declarată o stare de urgență privind seceta, iar disponibilitatea insuficientă a apei a dus la multiple restricții de utilizare în toate municipalitățile. În Franța au fost luate măsuri similare de restricționare a utilizării apei.

Situația este, de asemenea, dificilă în întreaga Peninsulă Iberică. În Spania, volumele de apă stocate în rezervoare sunt în prezent cu 31% mai mici decât media pe 10 ani. În Portugalia, energia hidroelectrică stocată în rezervoarele de apă este la jumătate din media din ultimii șapte ani. Ambele țări se confruntă cu condiții favorabile incendiilor de vegetație.

Producția de energie, de asemenea afectată

Până la începutul lunii iulie, producția de energie de la centralele de apă curentă a fost mai mică decât media din perioada 2015-2021 pentru multe țări europene, în special în Italia (-5039 gigawatt-oră/GWh față de medie), Franța (-3930 GWh) și Portugalia (-2244 GWh). Aceeași scădere este valabilă și pentru nivelurile rezervoarelor hidroenergetice, afectând țări precum Norvegia, Spania, România, Muntenegru și Bulgaria, printre altele.

De asemenea, această lipsă de apă reduce sau suspendă operațiunile de producție de energie hidroelectrică și termoelectrică în toate țările. Pe scurt, condițiile de secetă și lipsa apei afectează producția de energie și reduc randamentul culturilor.

Prognozele nefavorabile pentru lunile următoare pot compromite aprovizionarea cu apă și vor menține probabil concurența pentru această resursă la un nivel ridicat. Gestionarea integrată a resurselor de apă, în conformitate cu acquis-ul în domeniul apei, este vitală pentru a asigura o cantitate durabilă de apă de bună calitate pentru toți utilizatorii de apă și pentru mediul înconjurător într-un anumit bazin hidrografic.

În timp ce strategiile de atenuare a efectelor secetei sunt extrem de importante în prezent, la fel de importantă este și abordarea cauzei profunde a problemei: schimbările climatice și perturbarea ciclului apei pe planetă. De asemenea, sunt necesare eforturi suplimentare pentru adaptarea preventivă la modelele meteorologice în schimbare, prin asigurarea aprovizionării cu energie în funcție de climă și prin aplicarea unor soluții durabile în agricultură, conchide Comisia Europeană.

Săptămâna trecută, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a fost întrebat dacă se impune introducerea stării de calamitate, în contextul secetei care afectează și țara noastră. El a menționat însă că rolul ministerului de resort este să vină în ajutorarea fermierilor și producțiilor. Anterior, acesta a specificat că nu există un fond special pentru calamităţi la Ministerul Agriculturii.

„Cum să se impună? Asta există, o stare de calamitate pentru culturile efectiv! Noi nu declarăm stare de calamitate pentru suprafeţe. Noi venim cu forme de sprijin pentru producţiile care sunt afectate, cred că e clar!”, a afirmat Petre Daea.

De asemenea, ministrul de resort a transmis că a inventariat situația din 10 județe pe care le-a vizitat, anume Călărași, Brăila, Galați, Vrancea, Vaslui, Iași, Botoșani, Neamț, Bacău și Buzău. Conform acestuia, cel mai afectat judeţ este Vrancea, urmat de partea de Nord a Galațiului.

Foto: Inquam Photos/Cornel Putan

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp