Sondaj: Unitatea Europei în fața războiului din Ucraina ar putea slăbi. Europenii, divizați între pace și justiție
Un sondaj de opinie realizat de un think thank paneuropean în 10 țări, inclusiv România, relevă că deși în primele 100 de zile ale războiului Rusiei împotriva Ucrainei, opinia publică europeană a contribuit la consolidarea răspunsului politic al Europei, acum preferințele divergente ale publicului ar putea slăbi această unitate.
Sondajul a fost realizat de think tank-ul paneuropean Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR) și include țările Finlanda, Franța, Germania, Marea Britanie, Italia, Polonia, Portugalia, România, Spania și Suedia.
Cercetarea arată că, deși europenii se simt foarte solidari cu Ucraina și susțin sancțiunile împotriva Rusiei, ei sunt divizați în ceea ce privește obiectivele pe termen lung. Aceștia se împart în două tabere:
- tabăra „Pace” (35% dintre respondenți), care dorește ca războiul să se încheie cât mai curând posibil
- și tabăra „Justiție”, (25% dintre persoane), care consideră că obiectivul mai urgent este cel de a pedepsi Rusia
În toate țările, cu excepția Poloniei, tabăra „Pace” este mai mare decât tabăra „Justiție”. Cetățenii europeni sunt îngrijorați de costul sancțiunilor economice și de amenințarea unei escaladări nucleare. Cu excepția cazului în care ceva se schimbă dramatic, ei se vor opune unui război lung și prelungit.
De asemenea, doar în Polonia, Germania, Suedia și Finlanda există un sprijin public substanțial pentru creșterea cheltuielilor militare.
Guvernele vor trebui să găsească un nou limbaj pentru a reduce decalajul dintre aceste tabere emergente, pentru a consolida unitatea europeană și pentru a evita polarizarea între țări și în interiorul acestora. Cheia va fi prezentarea livrărilor de arme și a sancțiunilor ca parte a unui război defensiv.
În săptămânile și lunile care au trecut de la invazia Ucrainei, europenii l-au surprins atât pe Vladimir Putin, cât și pe ei înșiși, prin unitatea și fermitatea lor, scriu autorii cercetării.
„Societățile europene, indignate de agresiunea Rusiei și fascinate de vitejia ucrainenilor, au oferit forța motivatoare pentru virajul neașteptat al Europei. Acestea și-au inspirat guvernele să adopte schimbări la o scară istorică; și-au deschis casele pentru milioane de ucraineni; au cerut sancțiuni economice dure și au forțat companiile occidentale să părăsească Rusia cât mai repede posibil.
În timp ce „momentele europene” anterioare au fost marcate de steagul european care a mobilizat oamenii dincolo de granițele Uniunii Europene (inclusiv în Ucraina), de data aceasta steagul ucrainean a mobilizat oamenii în interiorul UE.
Europenii au descoperit că sunt o forță mai serioasă decât credeau anterior”, notează aceștia.
Dar, pe măsură ce războiul se apropie de a cincea lună, va rezista unitatea europeană? Sau vor începe să apară fisuri între țările UE și în interiorul acestora? ECFR a făcut acest sondaj de opinie tocmai pentru a răspunde la aceste întrebări.
Sondajul a fost realizat la jumătatea lunii mai – într-un moment în care cetățenii au avut ocazia să absoarbă șocul invaziei. Dezbaterea publică se îndepărta de evenimentele de pe câmpul de luptă și se îndrepta spre întrebări legate de modul în care se va încheia conflictul, precum și de impactul acestuia asupra vieții oamenilor, asupra țărilor lor și asupra UE. Era, de asemenea, un moment în care europenii deveneau mult mai conștienți de consecințele economice și sociale globale ale războiului: inflație ridicată și crize energetice și alimentare. Acest sondaj măsoară mai degrabă rezistența publicului european decât doar furia acestuia față de războiul lui Putin.
Aproximativ 8.000 de persoane au fost intervievate. Sondajul relevă o diferență tot mai mare între pozițiile declarate ale multor guverne europene și starea de spirit a publicului din țările lor. Marele clivaj care se profilează este între cei care doresc să pună capăt războiului cât mai repede posibil și cei care vor să continue lupta până când Rusia va fi învinsă.
Chestionați cine este responsabil pentru războiul din Ucraina, majoritatea europenilor – 73% – a ales Federația Rusă, iar 15% Ucraina. În România, 58% dintre cetățeni au indicat Rusia, în timp ce 21% au ales Ucraina drept țara care a început războiul. De asemenea, întrebați ce țară constituie cel mai mare obstacol în obținerea păcii dintre cele două țări, din nou, europenii au ales – 64%- Federația Rusă, Ucraina fiind aleasă doar de 17% dintre respondenți.
În plus, noul sondaj al ECFR arată că majoritatea europenilor sunt gata să dea dovadă de solidaritate cu Ucraina, sub forma acordării de asistență economică, a trimiterii de arme, a susținerii aderării Ucrainei la UE și a acceptării de refugiați. În același timp, ei susțin, de asemenea, măsuri dure împotriva Rusiei, inclusiv aplicarea de sancțiuni economice, încetarea importurilor de combustibili fosili și desfășurarea de trupe în Europa de Est (dar nu în Ucraina însăși).
Însă, deși europenii învinovățesc Rusia pentru război și speră la o victorie ucraineană, statele și societățile europene sunt divizate în ceea ce privește modul în care consideră că se va sfârși războiul.
În cele zece țări analizate, o treime (35%) dintre respondenți se află în tabăra Păcii și o cincime (22%) aparțin taberei Justiției. O altă cincime (20 %) refuză să aleagă între Pace sau Justiție, dar susțin totuși în mare măsură acțiunile UE ca răspuns la războiul Rusiei din Ucraina. Membrii acestui grup împărtășesc sentimentele antirusești ale taberei Justiție, dar sunt, de asemenea, îngrijorați de o escaladare – ca și cei din tabăra Pace. În lunile următoare, presiunea va crește asupra acestui al treilea grup pentru a se asocia unei tabere. Opiniile lor – și voturile lor – ar putea fi cruciale pentru a determina următorii pași ai Europei.
Raportul se bazează pe un sondaj de opinie publică realizat în zece țări europene, dintre care nouă sunt state membre ale Uniunii Europene. Sondajele au fost realizate pentru ECFR prin intermediul Datapraxis și YouGov în Finlanda, Franța, Germania, Marea Britanie, Italia, Polonia, Portugalia, România, Spania, Suedia și Marea Britanie. Sondajul a fost realizat în perioada 28 aprilie-11 mai 2022, pe un eșantion global de 8.172 de respondenți.
Rezultatele sunt reprezentative la nivel național pentru datele demografice de bază și voturile anterioare din fiecare țară. Marja generală de eroare este de ±3% pentru un eșantion de 1.000 de persoane și de ±4% pentru un eșantion de 500 de persoane.
Datele exacte ale cercetării au fost: Finlanda (29 aprilie-5 mai), Franța (28 aprilie-5 mai), Germania (28 aprilie-5 mai), Marea Britanie (10-11 mai), Italia (28 aprilie-6 mai), Polonia (29 aprilie-5 mai), Portugalia (29 aprilie-6 mai), România (29 aprilie-5 mai), Spania (29 aprilie-5 mai) și Suedia (28 aprilie-5 mai).
Foto: Inquam Photos / George Călin
Comentarii