Curtea Constituțională a României a publicat miercuri, 7 iunie, motivarea deciziei prin care a declarat neconstituțional mai multe articole din Codul Comunicațiilor, ce prevedeau că furnizorii de servicii din domeniul IT sunt obligați să ofere autorităților conținutul criptat de pe servere.

Judecătorii constituționali susțin că, în forma inițială a Codului Comunicațiilor, parlamentarii au deschis „posibilitatea unor abuzuri în activitatea de reținere și stocare a datelor, cu riscul afectării dreptului la viață intimă, familială și privată al persoanei, la secretul corespondenței și la libertatea de exprimare”.

În plus, măsura prin care furnizorii de rețele sau servicii de comunicații electronice erau obligați să ofere organelor de urmărire penală informațiile reținute sau stocate „nu are caracter previzibil” și nu prevede „garanții corespunzătoare”.

„Ingerința statului în exercitarea drepturilor constituționale menționate nu este formulată într-o manieră susceptibilă să ofere încredere cetățenilor în caracterul său strict necesar într-o societate democratică”, mai arată CCR.

Totodată, CCR mai susține că Parlamentul nu a adoptat niciun act normativ prin care să reglementeze procedura reținerii și stocării datelor de pe internet, ceea ce ar fi făcut ca prevederile Codului Comunicaților declarate neconstituționale să nu aibă efecte juridice, chiar dacă ar fi fost promulgate.

„Curtea constată că aceleași dispoziții sunt susceptibile de a crea aparența de legalitate cu privire la activitatea de reținere și stocare a informațiilor electronice (prima etapă a mecanismului retenției datelor), lăsând posibilitatea interpretării acestora în sensul că obligația reținerii și stocării informațiilor electronice poate fi reglementată prin acte normative infralegale(…)Or, o atare concluzie este incompatibilă cu drepturile fundamentale a căror protecție este consacrată constituțional”, se mai arată în motivarea CCR.

CCR mai critică și prevederea prin care furnizorii de rețele sau de servicii de comunicații electronice erau obligați să suporte costurile operațiunilor de interceptare.

„Curtea observă că obligațiile prevăzute de lege în sarcina acestora, care implică achiziționarea din resurse proprii a echipamentele necesare interceptării, iau naştere la data intrării în vigoare a actului normativ, fapt care poate genera o sarcină administrativă cu impact economic semnificativ”, potrivit sursei citate.

CITEȘTE ȘI: Codul Comunicațiilor: Aurescu a avertizat că România riscă amenzi „de ordinul milioanelor de euro”, dacă Parlamentul nu va accelera adoptarea Legii

Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp