Friday, May 3, 2024
Jurnalism corect


Zece ani de la catastrofa zborului MH17. CJUE: Confidențialitatea anumitor informații referitoare la siguranța aeriană este justificată

By Stratulat Anca , in Stirile zilei , at 18 ianuarie 2024 Etichete: , , , ,

La data de 17 iulie 2014, 298 de persoane au fost victimele prăbușirii avionului Malaysia Airlines MH17, care efectua un zbor între Amsterdam (Țările de Jos) și Kuala Lumpur (Malaezia). Acesta a fost doborât în zbor de o rachetă de proveniență rusă deasupra satului Hrabove, aflat în regiunea Donbas din estul Ucrainei, controlată la momentul respectiv de separatiști proruși. În 2018, două întreprinderi media neerlandeze, RTL Nederland și RTL Nieuws, au cerut guvernului neerlandez informații referitoare la acest incident.

Ministrul competent a respins solicitarea, argumentând că informațiile respective sunt protejate de confidențialitate în conformitate cu dreptul național și cel al Uniunii.

Companiile RTL contestă această decizie referitoare la confidențialitate. În plus, în apelul depus la Consiliul de Stat (Țările de Jos), este invocat dreptul fundamental la libertatea de exprimare și informare, subliniind și rolul specific recunoscut presei ca „câine de pază” în acest context.

„În hotărârea sa, Curtea de Justiție confirmă că confidențialitatea informațiilor privind incidentele și accidentele aeriene constituie un element central al sistemului de supraveghere și control instituit de legiuitorul Uniunii pentru îmbunătățirea siguranței aviației, care se bazează pe colectarea, pe schimbul de informații între autoritățile publice și pe analiza acestor informații. Ea precizează totodată că această obligație de confidențialitate are un caracter strict și se aplică tuturor informațiilor colectate sau stabilite în acest scop de autoritățile naționale competente. În sfârșit, ea amintește că această obligație are drept corolar interdicția de a pune la dispoziție sau de a utiliza asemenea informații în alte scopuri, oricare ar fi acestea.”, se arată în comunicatul transmis de CJUE.

„Pe de altă parte, Curtea statuează că, deși acest regim general și strict de confidențialitate este de natură să aducă atingere dreptului la libertatea de exprimare și de informare, el este justificat și proporțional cu obiectivul pe care îl urmărește.”

Prin urmare, el nu împiedică publicul și mass-media să încerce să obțină informații despre acest subiect din alte surse sau prin alte mijloace. Mai mult, nu exclude posibilitatea de a dezvălui informațiile respective, la inițiativa și sub controlul autorităților sau instanțelor competente, în măsura în care acest lucru este compatibil cu menținerea siguranței aviației.

Ce s-a întâmplat cu zborul MH17

Avionul operat de compania Malaysian Airlines în cursul zborului MH17 în iulie 2014 a fost impactat de o rachetă de fabricație rusă, lansată din estul Ucrainei, conform concluziilor unui tribunal olandez care a gestionat cazul a patru bărbați acuzați de implicare în distrugerea aeronavei. Trei dintre aceștia au fost condamnați la închisoare pe viață în absența lor, în timp ce unul dintre ei a fost achitat.

La momentul respectiv, președintele ucrainean Petro Poroșenko a numit tragedia drept un „act terorist,” în timp ce separatiștii susțineau că avionul a fost țintit de un obuz ucrainean. În aceeași perioadă, președintele rus Vladimir Putin acuza Ucraina de întreaga responsabilitate a incidentului.

În octombrie 2015, anchetatorii olandezi au emis primele concluzii, afirmând că avionul s-a prăbușit după ce a fost lovit de o rachetă sol-aer de tip BUK. Chiar și la acel moment, Moscova a menținut acuzațiile împotriva forțelor ucrainene.

Ulterior, în septembrie 2016, anchetatorii au precizat că sistemul de rachete a fost transportat din Rusia în estul Ucrainei, într-un teritoriu controlat de forțele pro-ruse, însă nu au indicat cine a lansat efectiv racheta.

În mai 2018, anchetatorii au reușit să identifice originea sistemului de rachete de fabricație rusă, stabilind că acesta provenea de la o unitate militară rusă, mai precis din Kursk. Ei au reconstituit întregul traseu al convoiului militar utilizând fotografii și videoclipuri. Cu toate acestea, Rusia a negat vehement că orice rachetă rusă ar fi trecut frontiera ruso-ucraineană.

În iunie 2019, echipa de anchetă a dezvăluit numele celor 4 persoane acuzate în legătură cu acest tragic incident: trei ruşi, Igor Ghirkin, Serghei Dubionski şi Oleg Pulatov şi un ucrainean, Leonid Harcenko. Toți aceștia erau, la momentul respectiv, înalte personalități în rândul separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei. Procesul lor a început oficial în martie 2020.

foto: X

 

Comentarii