Angajați ai Direcției Generale a Vămilor trag un semnal de alarmă privind corupția din sistem și transformarea acestuia într-unul de colectare, limitându-se dezvoltarea exporturilor. Într-un document intrat în posesia mainnews.ro, se vorbește despre piedici în funcționarea autorității vamale și se solicită luarea unor măsuri concrete.

Potrivit datelor publice, în 2018, valoarea exporturilor a fost de peste 67 miliarde de euro, importurile fiind de 83 miliarde. Printre țările de la care importăm mai mult decât exportăm sunt Germania, Turcia, China, Austria, Polonia sau Bulgaria.

„Vama a fost transformată în ultimii ani într-o instiţutie “colectoare” la bugetul statului, asemeni unui perceptor fiscal, întreaga activitate vamală reducându-se la activitatea de colectare de taxe la bugetul statului.

Viziunea celor care conduc ANAF-ul, din păcate, s-a redus doar la acest aspect în ceea ce priveşte vama, neincluzând activitatea vamală într-un întreg/context economic, aşa cum este şi în alte ţări din Europa, taxele atrase la buget de către alte instituţii cu rol de colectare fiind influenţate în mod direct sau indirect de către activitatea vamală”, se menționează într-o sesizare transmisă factorilor de decizie de la nivelul ANAF.

Una dintre problemele sesizate se referă la planul autorității vamale de colectare a taxelor. Autorii se întreabă “Cum poate fi previzionat un astfel de plan şi cum se poate cineva baza pe astfel de “predicţii” în includerea în buget a unor posibile încasări la bugetul statului din taxe vamale?”.

Unii dintre angajaţii Direcţiei consideră că este necesar ca vămile să fie conduse de oameni cu o viziune înnoită. Mai exact, creșterea gradului de colectare din taxele vamale percepute în momentul efectuării operaţiunilor vamale are ca efect încurajarea importurilor.

“Cei care ne conduc ar trebui să aibă o viziune de ansamblu în sensul că acest fapt duce la o dezechilibrare a balanţei comerciale în defavoarea exporturilor, la ieşirea valutei din ţară, fără a aduce plus valoare şi fără a se reflecta în dezvoltarea viitoare, întreaga creştere salarială fiind risipită pe marfă care nu este produsă în ţara şi care nu aduce locuri de muncă.

Nu degeaba în UE accentul  se pune pe controlul vamal ulterior si nu pe controlul vamal la momentul efectuării operaţiunii de vămuire, ori la noi este exact invers, acest fapt fiind impus de “goana perceptorilor fiscali” şi de lipsa resurselor financiare, însă aceasta este o soluţie de avarie care nu va rezolva problema reală.

În fapt, o politica reala si legala de descurajare a importurilor, de exemplu prin reducerea subevaluarilor, a contrabandei, a evaziunii fiscale,  a garantării securităţii şi creşterii siguranţei, a creşterii protecţiei mediului şi menţinerii unui echilibru adecvat între controalele vamale şi facilitarea comerţului legitim ar aduce către bugetul de stat sumele financiare necesare fără a provoca dezechilibre în alte părţi”, menţionează angajaţii vămii.

Vameși protejaţi politic

O cauză a modului în care funcționează sistemul vamal este legislația deficitară și implicare politicului. Sursele mainnews.ro susțin că în vămile din sudul și sud-estul țării mulţi dintre cei cu funcţii de conducere sunt susţinuţi de oameni politici influenți. Unul dintre cei care ar asigura legătura cu mediul politic ar fi, spun sursele citate, fostul șef al ANAF, Bogdan Stan, în prezent consilier (cu rang de ministru) la Curtea de Conturi.

Bogdan Stan este considerat a fi un apropiat al lui Liviu Dragnea. A fost numit la Curtea de Conturi în timpul guvernării PSD, iar anterior ar fi fost impus de fostul președinte al PSD șef al ANAF.

Numirea la vârful Agenției a fost făcută de Sorin Grindeanu la începutul anului 2017. După câteva luni a fost demis de Mihai Tudose și pus vicepreședinte al instituției, premierul de atunci fiind  nemulțumit de gradul de colectare. În ianuarie 2018 a ajuns la Curtea de Conturi.

În 2018, fostul șef ANAF, Gelu Diaconu, a postat o poză pe Facebook cu Bogdan Stan, în timp ce acesta se afla în cadrul unui turneu de poker.

„Ca sa întelegeti si mai bine anvergura intelectuala, morala si profesionala a PSD in epoca Pablito, iata o poza cu fostul sef ANAF, Bogdan Stan, omul de casa al lui Dragnea.

In cazul in care nu stiati ce face mafia din Cartel cand un om de-al ei e inlaturat de la sefia Fiscului pentru incompetenta dovedita, ce nu mai putea fi ascunsa, va zic eu: l-au pus vicepresedinte la ANAF (coordonator al inspectiei fiscale) iar acum l-au mutat consilier la Curtea de Conturi cu rang de ministru. Adica, sa pazeasca banul public! Sau, cine stie, sa-l “imprumute” ca sa plateasca intrarea in vreun turneu de poker.

Cand ai gambling-ul in sange e clar ca esti competent sa fii mare sef in Romania”, a scris Gelu Diaconu pe Facebook.

Potrivit declarației de avere din 2017 a lui Bogdan Stan, acesta deține un teren intravilan în județul Brașov, sat Predeluț, și două terenuri intravilane în Sectorul 1 din București, ambele dobândite prin credit ipotecar și deținute împreună cu soția.

Bogdan Stan are două credite la bănci, unul de 740.000 lei, cu scadența în 2039, și un altul de 20.000 lei, cu scadență în 2020. Fostul șef al ANAF s-a împrumutat și la două cunoștințe. Astfel, până în 2027 trebuie să îi restituie 30.000 euro lui Liviu Ringhiol, iar Irinei Andreescu trebuie să îi restituie 45.000 lei până în 2022.

Într-un articol ulterior, vom prezenta legăturile dintre mediul politic și factorii de decizie de la nivelul vămilor din România, precum și modalitatea în care se fac angajări în sistem.

Foto: Inquam Photos/ Daniel Stoenciu

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp