Thursday, June 4, 2020
Jurnalism corect


Urmările periculoase ale pandemiei în Europa/ Cum a fost remodelat continentul

By Madalina Balaceanu , in Stirile zilei , at 23 mai 2020 Etichete: , ,

Jurnaliștii de la cotidianul britanic, The Guardian, au făcut o analiză complexă a modului în care Europa a fost „remodelată” de criza provocată de coronavirus, existând în acest sens șase tendințe negative.

„Suntem încă în primele capitole ale poveștii Covid-19 și este prea curând să ne dăm seama de impactul complet al pandemiei, dar se pot observa șase tendințe negative pentru Europa. Acestea existau încă dinainte de apariția virusului, dar acum evoluează rapid.

În diverse moduri, acestea pot ajuta populiștii anti-UE: o autarhie economică mai mare, granițe mai puternice și mai multă ostilitate față de politicile ecologice”, scriu jurnaliștii britanici.

Care sunt cele șase tendințe

1). Deglobalizarea

Pandemia de coronavirus a dat muniție suplimentară celor care vor mai multă autonomie națională sau europeană, fiindcă, cu mult înainte de Covid-19, s-a vorbit despre „deglobalizarea” și „redimensionarea” lanțurilor de aprovizionare. Acest lucru a fost cauzat, în mare parte, de politica: politicile protecționiste ale lui Donald Trump, care au amenințat lanțurile internaționale de aprovizionare, dar și cum a fost cazul Marii Britanii care a vrut un Brexit dur.

Totodată, economia este importantă: diferențele salariale dintre economiile emergente, cum ar fi China și țările bogate, se restrâng, reducând avantajele producției off-shore.

Acum, preocupările referitoare la securitatea aprovizionării cu medicamente, echipamente medicale și chiar componente cheie pentru industria auto, alături de suspiciunile care planează asupra companiilor chineze, toate au accelerat acest caz al „autonomiei naționale sau europene a lanțurilor de aprovizionare”.

2) Politica „țara pe primul loc”

Capitalele naționale câștigă mult mai mult față de instituțiile UE. De zeci de ani, aceste instituții pierd teren față de statele membre, cărora nu le place puterea pe care Bruxelles-ul a obținut-o. Capitalele cheie își afirmă autoritatea în vremuri grele, cum au făcut-o în urmă cu un deceniu în timpul crizelor financiare și din zona euro, când au fost nevoite să contribuie cu bani.

Acum au făcut-o din nou. Comisia Europeană s-a străduit să păstreze 27 de state membre unite și să coordoneze răspunsul la coronavirus, nu numai pentru că majoritatea puterilor cheie în materie de sănătate, politică și frontieră rezidă la nivel național, ci și pentru că ei sunt un model de urmat pentru restul europenilor.

3) Granițele mai solide

UE a consolidat granița externă a zonei Schengen din 2015, atunci când numărul persoanelor care voiau să vină în Europa a crescut semnificativ. De asemenea, unele guverne au introdus controale la frontierele din spațiul Schengen.

Situația de urgență cauzată de pandemia de coronavirus a amplificat suspiciunile asupra oamenilor străini, iar în martie, țările din spațiul Schengen și-au închis granițele externe pentru cei care efectuau călătorii care nu erau esențiale.

Evident, urmează și alte obstacole privind mișcarea în spațiul Schengen: la un moment dat, guvernele vor avea coronavirusul în mare parte sub control și atunci vor apărea preocupările privind „relaxarea graniței Schengen”.

Vizitatorii veniți din anumite părți ale țării, unde boala nu este ținută sub control și există un număr mare de cazuri active, cu siguranță nu vor fi bineveniți.

4) Politicile verzi

Pandemia de Covid-19 va consolida cel mai probabil opoziția față de politicile privind criza ecologică. Înainte de apariția virusului, populiștii precum democrații din Suedia, AfD din Germania, Nigel Farage din Marea Britanie și vestele galbene din Franța foloseau această ostilitate față de politicile ecologice ca mijloc de susținere a cauzei.

Mulți votanți ale căror niveluri de viață scad dramatic în aceste momente nu vor dori să aducă un impact suplimentar asupra locurilor de muncă și veniturilor prin măsurile concepute pentru a combate criza climatică. Liderii europeni insistă că planurile lor de readucere a emisiilor de carbon sunt sacre. Dar, pe măsură ce recesiunea se apropie, presiunile pentru modificarea „agendei verzi” vor lua amploare.

5) Tensiunea Est-Vest

Timp de câțiva ani, diviziunea est-vest a pus Ungaria, Polonia și uneori alte state central europene în poziții contradictorii cu restul UE. Au existat probleme privind: imigranții, unele țări din Est refuzând să primească vreun imigrant, obiectivele de reducere a emisiilor de carbon, cei din Est depinzând de cărbune, statul de drept, Polonia și Ungaria ignorând independența Justiției și pluralismul mediatic.

Pandemia a amplificat aceste diferențe, europenii centrali temându-se că vor pierde bani din bugetul UE în detrimentul țărilor din sud, care sunt cele mai afectate de virus.

6) Tensiuni Nord-Sud

Virusul amplifică și fisura Nord-Sud apărută în timpul crizei euro în urmă cu 10 ani. Germania, Olanda și aliații lor din Nord au fost reticenți să acorde ajutor substanțial țărilor din Sud a aflate în dificultate.

În prezent, coronavirusul a lovit UE „asimetric”. Țările din sud, în special Italia și Spania, au înregistrat mai multe decese cauzate de coronavirus decât majoritatea celorlalte țări care au intrat în criză cu niveluri mai mari de datorii și depind de industrii precum turismul, care este cel mai afectat de această criză. Aceste țări își doresc solidaritate din Nord.

Liderii UE au convenit sa infiinteze un fond pentru a sprijini regiunile cele mai afectate. Dar acesta pare probabil sa ofere mai multe credite decat subventii, deoarece guvernele din Nord se opun transferurilor pe scara larga catre Sud – sudicii au deja niveluri excesive de datorii.

Niciuna dintre aceste modificari nu este binevenita, subliniaza sursa citată.

Comentarii


    Lasă un răspuns


    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    MainNews

    FREE
    VIEW