Saturday, April 13, 2024
Jurnalism corect


Un proiect inițiat de Guvern ar putea permite interceptarea conversaţiilor de pe WhatsApp sau Messenger / Explicațiile lui Florin Cîțu

By Diochetanu Andreea , in Politic Stirile zilei , at 10 decembrie 2021

Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI) susține că proiectul de lege pentru transpunerea directivei UE 2018/1972 (Codul european al comunicațiilor) a fost modificat astfel încât să permită interceptarea conversaţiilor de pe servicii de mesagerie, precum Skype, WhatsApp, Facebook Messenger, Signal, Wire sau Telegram. 

Într-o postare pe site-ul ApTI, este explicat întregul proces legislativ al inițiativei. Articolul este semnat de Bogdan Manolea, directorul executiv al asociației.

ApTI este o asociație nonguvernamentală formată din persoane fizice implicate în Internetul românesc, care își propune susținerea și promovarea unei lumi digitale libere și deschise, prin respectarea drepturilor fundamentale ale omului, conform sursei citate.

„Proiectul de lege pentru transpunerea directivei UE 2018/1972 (Codul european al comunicațiilor), care de fapt înlocuiește alte 4 directive, este un mega-proiect legislativ care transpune măsuri în mare parte interesante doar pentru cei interesați de domeniul comunicațiilor electronice și de ce face ANCOM.

Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor a avut proiectul în dezbatere publica încă din noiembrie 2020 (inclusiv cu o întâlnire online) și a inclus în el și alte reglementari de interes pentru același domeniu (ceva clarificări legea infrastructurii, serviciul My ANCOM) și i-au mai dat și un nume generic – „Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul comunicațiilor electronice și pentru stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării rețelelor de comunicații electronice”.

Deși directiva trebuia transpusă până pe 21 decembrie 2020, a zăcut undeva prin Guvern aproape un an până când a plecat USR din coaliție . Apoi, cu doar 3 zile înainte să fie demis (coincidență sau nu?!?), Guvernul Cîțu îl adoptă dintr-o dată în ultima ședință de guvern. Pe urmă intră în circuitul parlamentar, iar la Camera Deputaților trece ca prin brânză și este adoptat pe 7 decembrie 2021”, arată sursa citată.

Bogdan Manolea atrage atenția însă că în varianta adoptată de guvern apare un nou articol, care „lărgește în mod nejustificat domeniul și spectrul interceptării comunicațiilor electronice”.

„Doar ca între varianta din dezbatere publică și cea adoptată de guvern apare o nouă adăugire în motivație numită „Schimbări legislative relevante pentru domeniul securităţii naţionale” (sic!), două definiții (scrise evident de persoane care nu au lucrat în domeniu, după formulările absolut improprii) și art 102 inserat într-o zonă care n-are nimic de a face cu subiectul celorlalte 299 de pagini:

Art.10^2. — (1) Furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP şi furnizorii de servicii de comunicaţii interpersonale care nu se bazează pe numere au obligaţia să sprijine organele de aplicare a legii şi organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, în limitele competenţelor acestora, pentru punerea în executare a metodelor de supraveghere tehnică ori a actelor de autorizare dispuse în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv:

a) să permită interceptarea legală a comunicaţiilor, inclusiv să suporte costurile aferente;

b) să acorde accesul la conţinutul comunicaţiilor criptate tranzitate în reţelele proprii;

c) să furnizeze informaţiile reţinute sau stocate referitoare la date de trafic, date de identificare a abonaţilor sau clienţilor, modalităţi de plată şi istoricul accesărilor cu momentele de timp aferente;

d) să permită, în cazul furnizorilor de servicii de găzduire electronică cu resurse IP, accesul la propriile sisteme informatice, în vederea copierii sau extragerii datelor existente.

(2) Obligaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) – c) se aplică în mod corespunzător şi furnizorilor de reţele sau servicii de comunicaţii electronice”.

Directorul executiv al ApTI explică ce înseamnă, de fapt, „serviciu de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere” – „este ce se numea acum câțiva ani „mesagerie instatanee sau mesaje chat” și practic intra în categoria asta Skype, WhatsApp, Facebook Messanger, Signal, Wire, Telegram sau pentru cei mai nostalgici Yahoo Messanger, AIM, ICQ sau chiar IRC”.

Referitor la aceste aspecte, a fost rugat să comenteze Florin Cîțu, fost premier și actual președinte al Senatului, chiar astăzi.

El a precizat că este vorba de Codul comunicaţiilor şi proiectul este necesar pentru a demara licitaţiile 5G.

„Este Codul comunicaţiilor. Este nevoie de acest proiect de lege pentru a demara licitaţiile 5G. Toate avizele au fost primite, inclusiv avizul CSAT care este un aviz foarte important. În Parlamentul României, dacă în comisii se descoperă că există diferenţe faţă de Codul de procedură penală, bineînţeles că acestea pot fi corectate. Nu sunt specialist. Vom merge la comisiile de specialitate şi vom vedea. Pentru mine era important să avem avizul CSAT şi să avem toată procedura legal respectată. Varianta care a venit acolo a fost avizată de CSAT. Eu cred că cei de la CSAT ştiu mai bine”, a afirmat liderul PNL despre proiectul care ar permite interceptarea conversaţiilor private.

Întrebat cum a apărut acel amendament privind interceptarea conversațiilor, Cîţu a răspuns:

„Trebuie să vorbiţi cu iniţiatorii. Nu ştiu exact cine l-a introdus. Ministerul respectiv, Ministerul Transporturilor, ştiţi foarte bine. Nu mai ştiu dacă era ministru (Cătălin Drulă – n.r.)”, a răspuns el, potrivit News.ro.

Proiectul de lege se află în procedură legislativă la Senat, for decizional în acest caz. Inițiator este Guvernul, în perioada în care a fost condus de Florin Cîțu.

El a fost adoptat de Camera Deputaților, prima cameră sesizată, cu 256 de voturi pentru, 34 împotrivă și 7 abțineri. Toți deputații AUR au votat împotrivă – 28 la număr.

Foto: Captură ecran Camera Deptuaților

Foto articol: Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu

Comentarii


Lasă un răspuns


Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

WP Twitter Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
MainNews

FREE
VIEW