Tuesday, December 1, 2020
Jurnalism corect


Un an de la tragedia de la Caracal | O asociație de magistrați cere demisiile lui Predoiu, Scutea și Hosu

By Raluca Ionescu-Heroiu , in Justitie , at 25 iulie 2020 Etichete: , , , ,

La un an de la tragedia de la Caracal nu se observă vreo îmbunătățire semnificativă a capacității operative a organelor cu atribuții în domeniul siguranței și ordinii publice și luptei împotriva criminalității, susține Asociația „Inițiativa pentru Justiție”. Magistrații cer ca liderii din domeniul justiției să-și asume eșecul și să își dea demisia. 

Asociaţia „Inițiativa pentru Justiție” cere demisiile lui Cătălin Predoiu, ministru al Justiției, Gabrielei Scutea, procuror general al României, și Giorgianei Hosu, procuror-șef DIICOT.

„Asociaţia „Inițiativa pentru Justiție”, militând constant pentru apărarea valorilor statului de drept, solicită public ministrului justiției, procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și procurorului-șef al DIICOT să îşi asume eşecul managerial în domeniul combaterii traficului de persoane şi consecinţele catastrofale ale acestuia şi să îşi depună demisiile!”, se arată într-un comunicat al Asociației.

Un an de la tragedia de la Caracal

„Astăzi se împlinește un an de la tragedia din județul Olt, care a îndurerat o țară întreagă, și care a evidențiat dezastrul în care se află atât autoritățile statului, cu atribuții în apărarea ordinii și siguranței publice, cât și sistemul judiciar în ansamblul său.

Cauzele dezastrului sunt multiple: corupția, lipsa de profesionalism, intervenția unor grupuri de interese transpartinice, reprezentând diferite zone infracționale interesate în distrugerea instrumentelor statale de luptă împotriva criminalității, toate acestea culminând cu asaltul final asupra justiției și statului de drept declanșat în anul 2017, care continuă și în prezent, chiar dacă într-o formă mascată, insidioasă, negaționistă[1] .

Din păcate, față de momentul tragediei, nu observăm vreo îmbunătățire semnificativă a capacității operative a organelor cu atribuții în domeniul siguranței și ordinii publice și luptei împotriva criminalității, în special împotriva criminalității organizate. Nici până în prezent nu a fost implementat sistemul de localizare al apelanților la serviciul 112, iar dacă astăzi s-ar repeta tragedia din anul 2019, ne temem că autoritățile ar fi la fel de nepregătite, fiind previzibilă repetarea unor situații cu consecințe tragice.

Potrivit rapoartelor Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii privind traficul de persoane, pentru anii 2018[2] și 2019[3] , Guvernul României nu îndeplinește standardele pentru eradicarea traficului de persoane și nu a luat măsuri pentru îmbunătățirea situației care, comparativ cu anii trecuți, s-a înrăutățit. În prezent, ratingul a coborât la nivelul 2 pe lista de monitorizare, similar statelor din America Centrală, fiind previzionat ca, pentru anul 2020, să fim retrogradați la nivelul 3, ceea ce va presupune sancțiuni financiare, inclusiv excluderea de la accesarea unor fonduri de la Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială. Deși cele două rapoarte fac referire la Guvernul României, în fapt ele constată punctual și deficiențe grave în activitatea DIICOT.

Analizând conținutul Raportului privind traficul de persoane (2019) publicat de către Ambasada Statelor Unite ale Americii, Asociația „Inițiativa pentru Justiție” constată cu îngrijorare, dincolo de cifrele raportului, managementul deficitar exercitat la nivelul DIICOT – principala instituţie implicată în combaterea acestui flagel – de către doamna procuror-şef Hosu Giorgiana. Neîndeplinirea de către Guvernul României a standardelor minime în vederea eliminării traficului de ființe umane nu este o simplă constatare a raportului, ci reprezintă o concluzie de o gravitate inimaginabilă, care ascunde incapacitatea unor instituţii de a-şi proteja cetăţenii vulnerabili. Raportul constată sec faptul că autorităţile au diminuat eforturile de aplicare a legii în activitatea de urmărire penală a infracţiunilor prevăzute de articolele 210 C.p. şi 211 C.p. Ambele infracţiuni- traficul de persoane, prevăzută de art. 210 din Codul penal. şi traficul de minori, prevăzută de art 211 din Codul Penal- sunt date de către legiuitor în competenţa exclusivă de investigare a DIICOT şi, în ciuda limitelor de pedeapsă foarte ridicate- de la 3 la 10 ani – autorităţile române au deschis un număr tot mai mic de dosare penale începând cu anul 2016 până în prezent. Opinăm că neimplicarea suficientă a DIICOT în lupta împotriva traficului de persoane, denotă nu numai un management defectuos, ci şi cinism din partea procurorului șef, aceasta preferând ca instituţia să rămână în pasivitate, deşi competenţele conferite de lege o obligă să fie activă”.

„Semnalăm vulnerabilitatea deosebită a doamnei procuror Hosu”

În ceea ce o privește pe doamna Hosu Giorgiana, reamintim faptul că, în toată perioada în care România a făcut obiectul depunctării de către Departamentul de Stat al  Statelor Unite ale Americii, dumneaei a făcut parte din conducerea DIICOT, inițial ca adjunct al procurorului-șef al DIICOT, Bănilă Felix, iar după demisia acestuia, până în prezent, a asigurat conducerea direcției, aceasta făcând-o direct responsabilă de eșecul direcției în combaterea traficului de persoane.

Doamna Hosu Giorgiana, procuror-șef adjunct al DIICOT, a fost procuror de caz în dosarul „Caracal”, al cărui mod defectuos de gestionare a condus la demisia procurorului-șef DIICOT.

Doamna Hosu Giorgiana a fost și procuror de caz în dosarul „10 August”, cu privire la care există indicii de gestionare defectuoasă. De la reunirea acestui dosar, la data de 23 iulie 2019, instrumentat inițial de Secția Parchetelor Militare a PÎCCJ, cu un dosar al DIICOT privind presupuse infracțiuni contra ordinii constituționale, ca procuror de caz, doamna Hosu Giorgiana, contrar Codului de procedură penală, a citat ca martor procurorul militar care s-a sesizat din oficiu și a dispus începerea urmăririi penale în cauză, act care ar fi putut avea drept consecință anularea urmăririi penale.

Soluția dispusă în cauză nu cuprinde date care să ne permită să analizăm dacă, după momentul solicitării dosarului Secției Parchetelor Militare nr. 18/P/2018, în vederea reunirii la dosarul DIICOT nr. 2122/D/P/2018, au mai fost administrate probe cu privire la existența infracțiunilor care au atras competența DIICOT sau dacă direcția, în mod artificial, și-a afirmat competența pentru a dispune o anumită soluție în cauză.

Totodată, semnalăm și vulnerabilitatea deosebită a doamnei procuror Hosu Giorgiana în fruntea DIICOT, în condițiile în care soțul acesteia este trimis în judecată de DNA pentru trafic de influență, inclusiv în dosare instrumentate de aceasta (dosarul nr. 3603/3/2017, care a avut termen la Tribunalul București chiar în ziua anunțării de către Ministrul Justiției a propunerii sale). Cu privire la acest aspect, cu respectarea prezumției de nevinovăție, considerăm că ocuparea unei funcții înalte în cadrul Ministerului Public, precum cea de procuror-șef al DIICOT, presupune o imagine publică ireproșabilă, criteriu care nu poate fi îndeplinit atunci când membrii familiei sunt subiecți ai unor anchete penale în curs.

De asemenea, tot cu privire la credibilitatea profesională a doamnei procuror, semnalăm faptul că, la data de 21 iulie 2020, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat România în cauza CREDIT EUROPE LEASING IFN S.A. v. ROMÂNIA (cererea nr. 38072/11), constatând că măsurile asigurătorii dispuse și menținute timp de peste 8 ani, împotriva unui terț fără legătură cu cauza penală, de către procurorul DIICOT Hosu Giorgiana, încalcă Articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție.

Opinăm că privind din perspectiva victimelor traficului de persoane şi având în vedere tabloul complet al grupurilor infracţionale organizate, care îşi desfăşoară nestingherite activitatea infracţională, aşa cum subliniază raportul, sub semnul corupţiei funcţionarilor, se impune demisia procurorului-șef al DIICOT, Hossu Giorgiana. Mai mult decât atât, în raportul de activitate al DIICOT pentru anul 2019[4] , la pagina 22 este prezentată o realitate paralelă în care eficacitatea combaterii traficului de persoane este pe un trend ascendent (de altfel, din 106 pagini ale raportului DIICOT, problematica traficului de persoane acoperă abia un sfert de pagină). Este evidentă lipsa de preocupare a conducerii DIICOT față de problematica traficului de persoane”.

„Scutea nu consideră o prioritate combaterea traficului de persoane”

„În ceea ce privește Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Scutea Gabriela, reținem că nici aceasta nu consideră o prioritate combaterea traficului de persoane. Acest aspect este evident, analizând conținutul raportului de activitate al ministerului public pentru anul 2019[5] , unde, la pagina 47 este prezentată triumfalist activitatea DIICOT în domeniul traficului de persoane, în totală contradicție cu rapoartele Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii și cu rapoartele celorlalte entități cu activitate în domeniul combaterii traficului de persoane precum: GRETA – Consiliul Europei (the Group of Experts on Action against Trafficking in Human Beings) și OSCE[6] . Doamna Scutea Gabriela, fie din neglijență, fie intenționat, a ignorat în permanență problematica traficului de persoane.

Nici în proiectul său de management[7] , unde prioritatea o reprezintă cauzele mai vechi de 5 ani și infracțiunile patrimoniale de competența parchetelor de pe lângă judecătorii și nici în comunicările publice ulterioare, aceasta nu a arătat niciun moment că realizează importanța combaterii traficului de persoane.

Doamna Scutea Gabriela în cea mai recentă comunicare în legătură cu problematica traficului de persoane, din data de 26.06.2020, susținută de la sediul Ministerului Afacerilor Interne[8] , a dovedit încă o dată că fie nu înțelege problematica specifică, fie intenționat încearcă să prezinte o realitate deformată pentru a ascunde magnitudinea dezastrului în domeniul combaterii traficului de persoane.

„Predoiu nu a făcut niciun demers pentru eficientizarea combaterii traficului de persoane”

„În ceea ce îl privește pe ministrul justiţiei, domnul Predoiu Cătălin, reținem că acesta nu a desfășurat niciun demers concret în sensul eficientizării combaterii fenomenului infracțional al traficului de persoane. Cu excepția unor declarații lipsite de orice suport faptic, acesta nu a inițiat niciun demers serios în vederea înlăturării modificărilor nocive aduse legilor justiției. Printre declarațiile pompoase, ridicole, pe alocuri se numără: „S-a terminat. Ceea ce a început de câteva luni de zile va continua până la stârpirea completă a acestui fenomen”, „Deja sunt lucruri în mişcare. (…) Se va intra cu buldozerul, cu lama, până la rasul solului.” sau „Am creat pe parcursul lunilor precedente un front instituţional împotriva crimei organizate. Începe să dea rezultate. Încep să cadă clanuri de interlopi.” Culmea ridicolului o constituie faptul că la câteva ore de la anunțarea „căderilor” clanurilor de interlopi generice, la marginea capitalei avea loc o confruntare armată între membrii prezumtivi ai unor astfel de grupări[9] .

România se află de peste 13 ani sub monitorizarea Comisiei Europene pentru deficiențe vizibile ale statului de drept, fapt care explică și eșecul evident față de îndeplinirea condiționalităților necesare accederii la spațiul Schengen, recunoscut ca spațiu de libertate, securitate și justiție, în cadrul căruia se pune accent, în mod esențial, pe capacitatea de control al frontierelor externe.

Ultimele Rapoarte MCV au solicitat expres României să suspende imediat aplicarea legilor justiției și a ordonanțelor de urgență subsecvente, precum și să revizuiască aceste legi, ținând seama pe deplin de recomandările formulate în cadrul MCV, precum și de recomandările Comisiei de la Veneția și ale GRECO.

Cu toate acestea, nu s-a realizat niciun fel de progres real în legiferarea necesară pentru:

– desființarea Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie,

– revizuirea sistemului de numire și revocare a procurorilor-șefi și limitarea rolului ministrului justiției în aceste proceduri, simultan cu creșterea atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii,

– abrogarea limitărilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate în obligația de abținere a magistraților de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”,

– revizuirea normelor privind răspunderea materială a magistraților, cât timp acestea ignoră garanţiile minime pentru independența justiției

– reorganizarea Inspecției Judiciare, prin reconsiderarea rolului și a atribuțiilor inspectorului-șef, inclusiv abrogarea O.U.G. nr. 77/2018.

În cele opt luni de funcționare sub o nouă conducere, ministrul justiției nu a prezentat niciun proiect serios care să încerce să revizuiască legile justiției în privința aspectelor nocive, constatate de toate entitățile internaționale relevante (Comisia Europeană, Comisia de la Veneția, GRECO, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni, Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni)[10] .

Ministrul justiției nu a organizat un grup de lucru minimal în acest sens, care să cuprindă reprezentații magistraturii, iar propunerea de desființare a Secției de investigare a infracţiunilor din justiţie a fost însoțită de filtre de impunitate neconstituționale pentru magistrați, de natură a bloca orice cercetare, în lipsa acordului Secției pentru judecători, cerute în proiectul de candidatură la CSM de fostul său președinte, Lia Savonea, sub al cărui mandat CSM a atras critici severe din partea Comisiei Europene[11] .

Refuzul ministrului justiției de a își asuma modificările legislative cerute de Uniunea Europeană a început să coste statul român. Astfel, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a dispus aplicarea, la data de 16 iulie 2020, a unei sancțiuni pecuniare României, în sumă forfetară de 3.000.000 de euro, de, ca urmare a netranspunerii în mod complet, în termenul prevăzut, a Directivei 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, care are scopul de a preveni utilizarea sistemului financiar al Uniunii Europene în scopul spălării banilor și al finanțării terorismului.

Situația nu este deloc surprinzătoare, existând și alte directive al Uniunii Europene într-un stadiu similar (spre exemplu, Directiva 2014/42/UE a Uniunii Europene privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor săvârșite în UE, Directiva 2016/343/UE privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale sau Directiva 2017/1371/UE privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale UE prin mijloace de drept penal), a căror neimplementare face obiectul al unor acțiuni în constatare a neîndeplinirii obligațiilor de stat membru, declanșate de Comisia Europeană împotriva României.[12]

Includerea în noul Cadru Financiar Multianual a condiţionalităţii privind Statul de Drept şi crearea noului Mecanism privind Statul de Drept (Rule of Law) deschid posibilitatea sancționării severe a României pentru nerespectarea criteriilor privind independența Justiției și statul de drept și ignorarea recomandărilor formulate prin rapoartele Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare (rapoartele MCV).

Similar, în privința combaterii traficului de persoane, domnul Predoiu Cătălin nu a avut decât abordări strict de imagine, precum întâlnirea din data de 15 iunie 2020, de la sediul Ministerului Justiției unde, împreună cu doamna Scutea Gabriela, și doamna Hosu Giorgiana, a produs o fotografie[13] care prezintă statutul subordonat asumat al celor două față de ministrul justiției, prejudiciind grav imaginea publică privind independența și imparțialitatea procurorilor, fără vreo contribuție reală în domeniul relevant.

După publicarea Raportului Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii privind traficul de persoane (2019), domnul Predoiu Cătălin, ministrul justiției, a participat la o conferință de presă[14] în data de 26.06.2020, la sediul Ministerului Afacerilor Interne, unde a continuat să îi ia apărarea și să-i aducă laude procurorului-șef al DIICOT și să indice ca vinovat guvernul precedent, omițând faptul că Hosu Giorgiana făcea parte din conducerea DIICOT și în acea perioadă și că.

Culpa care poate fi reținută, în sarcina ministrului justiției este aceea că a propus și promovat o persoană care a dovedit că nu are calitățile necesare pentru a ocupa o astfel de funcție. Iar miniștrii de justiție responsabili de aducerea și menținerea la conducerea DIICOT a unei persoane absolut necorespunzătoare acestei funcții, sunt Toader Tudorel și Predoiu Cătălin. Iar dacă primului i se poate găsi „scuza” că nu cunoștea personajul, cel de al doilea nu are nicio scuză, deoarece și-a asumat numirea în funcția de procuror-șef al DIICOT a unei persoane avizată negativ de către Secția pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (inclusiv comisia de evaluare din cadrul Ministerului Justiției a avizat-o defavorabil), contestată de toate asociațiile profesionale relevante, o persoană ale cărei vulnerabilități generate de situația juridică penală a unor membri de familie (mama și soțul) erau deja publice și, care, prin modul defectuos de gestionare a dosarelor „10 august” și Caracal, probase deja lipsa capacităților profesionale și manageriale și adusese deja prejudicii grave imaginii sistemului judiciar.

Ministrul justiției, Predoiu Cătălin, cunoștea toate aceste aspecte, iar insistența cu care a stăruit în impunerea în fruntea DIICOT a acestei persoane poate conduce la concluzia că a procedat la numirea acesteia în fruntea DIICOT tocmai datorită acestor deficiențe și vulnerabilități, pentru a servi unor interese străine justiției.

 

 

 

Comentarii


    Lasă un răspuns


    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    MainNews

    FREE
    VIEW