Luni, 27 decembrie, se împlinește un an de când Mihaela Anghel, asistentă medicală la Institutul „Matei Balș”, a devenit primul român din țară vaccinat împotriva COVID-19 și, implicit, de la startul campaniei naționale de vaccinare.

După luni de zile în care și-au petrecut timpul mai mult prin propriile locuințe, din cauza restricțiilor ori din proprie inițiativă, pentru unii cetățeni dezvoltarea vaccinului împotriva COVID-19 a fost principala rază de speranță la începutul acestui an pentru revenirea la normalitate. Înainte de debutul campaniei, conform sondajelor de opinie, intenția de vaccinare se situa undeva la 50% din totalul populației, o cifră mai mică decât cele înregistrate pentru vaccinurile destinate combaterii altor patologii, însă destul de aproape de pragul de imunitate colectivă, calculat de epidemiologi la 60-70%.

De campania de vaccinare a fost desemnat să se ocupe un comitet nou înființat, aflat în subordinea prim-ministrului, în fruntea căruia avea să fie numit, cu acordul președintelui Iohannis, medicul Valeriu Gheorghiță, colonel de armată.

În ianuarie, la debutul campaniei, datele arătau excelent, în comparație cu alte state europene, iar politicienii nu ratau aproape nicio ocazie să ne anunțe pe ce poziție se mai află România în clasamentul la nivelul Uniunii Europene. Ușor, ușor, bazinul de „esențiali” și rudele acestora, programați înaintea persoanelor vulnerabile, a început să se diminueze, iar ritmul de vaccinare să se reducă.

După un început promițător al campaniei de vaccinare, odată cu decizia Guvernului de a relaxa restricțiile pentru prevenirea COVID-19, ce a favorizat răspândirea ideii că pandemia a fost depășită, interesul cetățenilor pentru vaccin a scăzut considerabil iar țintele premierului Cîțu – vaccinarea a peste 5 milioane de persoane până pe 1 iunie și 10,4 milioane până la finalul lunii septembrie – au fost ratate cu brio.

Pe 13 mai, președintele Klaus Iohannis a anunțat relaxarea unor măsuri, printre care eliminarea obligativității purtării măștii și anularea restricțiilor de circulație pe timp de noapte. La acea dată aproape 40.000 de persoane au efectuat prima doză de vaccin. Imediat ritmul de vaccinare s-a redus semnificativ. Pe 23 mai, la zice zile după anunțul președintelui Iohannis, 23.000 de persoane au efectuat prima doză de vaccin. O lună mai târziu, pe 13 iunie, sub 10.000 de persoane mai au efectuat prima doză.

După o vară în care restricțiile au aproape inexistente, context în care ritmul zilnic de vaccinare o prima doză a depășit rareori 10.000 de persoane, în toamnă numărul de infectări a explodat. Din această cauză, pe 17 septembrie autoritățile au anunțat restricții pentru persoanele nevaccinate ia la scurt timp, măsura a dus creșterea ritmului persoanelor nou imunizate.

Campania de vaccinare, din nou în colaps

Nu avea însă să dureze prea mult timp pentru din cauza lipsei de asumare a decidenților politici. Concret, proiectul de lege prin care certificatul verde digital al Uniunii Europene ar fi devenit obligatoriul la locul de muncă a tot fost tergiversat iar, în final, aproape că a fost abandonat.

Așa s-a ajuns că, de la zilele în care numărul celor care au primit prima doză a depășit și 100.000 până la câteva sute, pe 25 decembrie, în prima zi de Crăciun.

Numărul persoanelor vaccinate cu cel puțin o doză a ajuns la 7.918.813, ceea ce reprezintă 41,27 % din populația României, iar cel al persoanelor complet vaccinate la 7.781.563, adică 40,55 %.

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp