Monday, September 26, 2022
Jurnalism corect


Tudorel Toader spune care au fost greşelile PSD în justiţie şi de ce a fost revocat

By Andreea Traicu , in Justitie Politic Stirile zilei , at 10 iunie 2019 Etichete: , ,

Tudorel Toader spune care au fost greşelile PSD în justiţie şi de ce a fost revocat. Precizările au fost făcute într-o postare pe Facebook. Fostul ministru susţine că printre motivele schimbării din funcţie s-a numărat refuzul de a promova ordonanţe de urgenţă privind amnistia, graţierea şi modificarea codurilor penale. Referitor la greşelile PSD, Toader invocă adoptarea OUG 13, legea recursului compensatoriu şi înfiinţarea Comisiei Iordache.

Tudorel Toader a fost ministru al Justiţiei în perioada în care s-au făcut anumite modificări pe care le considera greşeli ale PSD. La acel moment, Toader nu s-a opus modificărilor.

Reactia fostului ministru vine dupa ce PSD a pierdut alegerile europarlamentare si dupa condamnarea lui Liviu Dragnea.

Toader enumeră motivele care au dus la revocare

„Dintre motivele revocării de la MJ, cu titlu exemplificativ:

1. refuzul de promovare a OUG privind amnistia și grațierea;
2. refuzul de promovare a OUG pentru modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală, în condițiile descrise mai sus;
3. refuzul de avizare favorabilă a proiectului de act normativ privind înființarea Fondului Suveran;
4. „refuzul ” de avizare a unor proiecte de acte normative, mai înainte ca acestea să fi ajuns la MJ !”, a scris Toader pe Facebook.

OUG 13 şi Recursul compensatoriu, printre greşelile PSD depistate de Toader

Ministrul a enumerate şi greşelile PSD în materie de justiţie. Printre ele, adoptarea OUG 13, legea recursului compensatoriu şi înfiinţarea Comisiei Iordache.

„Dintre greșelile PSD referitoare la Justiție !

1. Emiterea OUG nr.13 din ianuarie 2017, cu toate consecințele acesteia;

2. Adoptarea Legii privind recursul compensatoriu. Legea a fost inițiată în 2016, în procedura parlamentară MJ a emis aviz negativ, iar în controlul de constituționalitate a susținut neconstituționalitatea acesteia;

3. Refuzul de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală, în acord cu deciziile de neconstituționalitate pronunțate în controlul a posteriori, precum și pentru transpunerea Directivei privind confiscarea extinsă, respectiv, a Directivei privind consolidarea prezumției de nevinovăție”, mai scrie Toader.

Toader: Secţia de anchetare a magistraţilor, ideea Comisie Iordache. Fostul ministru a susţinut înfiinţarea SIIJ

Toader continua să enumere seria greşelilor PSD, vorbind despre înfiinţarea Comisiei Iordache. Înfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie a fost ideea Comisiei, spune fostul ministru. În perioada în care era la MJ, Toader a susţinut Secţia.

„4. Înființarea Comisiei speciale comune a Camerei deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției. Comisia specială s-a interpus între Guvern și Parlament denaturând procesul legislativ, sens în care oferim doar trei exemple:
În iulie 2017, Guvernul a aprobat proiectul de lege, inițiat de către MJ, pentru modificare Codului penal, în acord cu deciziile CCR, precum și pentru transpunerea Directivei privind confiscarea extinsă.

Proiectul de lege a fost preluat de către Comisia specială, pe care l-a modificat în mod substanțial, adăugând numeroase soluții legislative declarate neconstituționale. Pe cale de consecință, deși au trecut doi ani, Codul penal nu a fost încă modificat în acord cu deciziile CCR, iar Directiva privind confiscarea extinsă nu a fost încă transpusă în legislația națională.

În noiembrie 2017, Guvernul a aprobat proiectul de lege, inițiat de către MJ, pentru modificare Codului de procedură penală, în acord cu deciziile CCR, precum și pentru transpunerea Directivei privind consolidarea prezumției de nevinovăție, inițiativă legislativă care a fost transmisă Parlamentului pentru legiferare. Proiectul de lege a fost preluat de către Comisia specială, pe care l-a modificat în mod substanțial, adăugând numeroase soluții legislative declarate neconstituționale. Pe cale de consecință, deși au trecut aproape doi ani, Codul de procedură penală nu a fost încă modificat în acord cu deciziile CCR, iar Directiva privind consolidarea prezumției de nevinovăție nu a fost transpusă în legislația națională.

Pe data de 25 octombrie 2018, Comisia specială și-a însușit proiectul de lege pentru modificarea legilor justiției, aflat în lucru la MJ. Respectivul proiect a fost transformat în trei proiecte de lege, apărând ca fiind elaborate la inițiativa unui număr de 11 parlamentari, a schimbat conținutul proiectului inițial, le-a adoptat în procedură „accelerată”, fapt ce a generat multiplele controverse. Cu titlu exemplificativ, inițiativa înființării Secției speciale de investigare a infracțiunilor din justiției, a aparținut Comisiei speciale”, explică Toader.

Fostul ministru vorbeşte despre insistenţe pentru OUG de amnistie şi graţiere

Tudorel Toader spune că prin amnistie şi graţiere „se dorea un act de clemență cu puține excepții și fără limite de pedeapsă”

„5. Insistențele formulate pentru promovarea OUG referitoare la amnistie și grațiere, în detrimentul proiectului de lege având același obiect de reglementare, proiect înaintat către parlament în ianuarie 2017. Trecând dincolo de competențe și normele de tehnică legislativă, se dorea un act de clemență cu puține excepții și fără limite de pedeapsă !”, spune Toader.

Toader: Insistenţe pentru OUG referitoare la codurile penale

Tudorel Toader spune că au existat insistenţe pentru promovarea unei ordonanţe privind modificarea codurilor penale „în acord cu unele dintre soluțiile cuprinse în proiectele de lege pentru modificarea respectivelor Coduri, proiecte elaborate în „alte centre de reflecție”

Fostul ministru explica de ce nu le-a avizat:

„- lipsa urgenței adoptării unei OUG, în sensul prevederilor din Constituție și a jurisprudenței CCR. Necesitatea îndeplinirii programului de guvernare nu poate fi invocată drept urgență pentru adoptarea unei OUG;

– nu constituite urgență nici voința adoptării unor soluții legislative mai favorabile, precum: reducerea termenelor de prescripție a răspunderii penale; reducerea fracțiilor de executare a pedepselor, pentru a se putea solicita liberarea condiționată; dezincriminarea sau modificarea unor infracțiuni etc.;

– falsitatea motivelor invocate – încercarea de a se crea o percepție eronată

– lipsa voinței de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală, în acord cu obligațiile izvorâte de numeroasele decizii de neconstituționalitate pronunțate în ultimii ani, în sensul celor două proiecte de lege din iulie, respectiv noiembrie 2017, proiecte inițiate de către MJ;

– potrivit jurisprudenței CCR, Guvernul nu poate adopta o OUG, substituindu-se legiuitorului, prin preluarea unui proiect aflat în dezbateri parlamentare. (..) Nu am crezut și nu cred în afirmațiile potrivit cărora, solicitându-se modificare Cp și a Cpp prin OUG, în locul procedurii parlamentare normale, s-a încercat evitarea testării majorității parlamentare, evitarea controlului de constituționalitate, sau a unui eventual transfer de responsabilitate !”, continua fostul ministru.

 

 

Comentarii


    Lasă un răspuns


    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    WP Twitter Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
    MainNews

    FREE
    VIEW