Trump l-a îndemnat pe Zelenski să intensifice atacurile împotriva Rusiei, vizând Moscova și Sankt Petersburg
În cadrul unei discuții recente cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, fostul președinte american Donald Trump a întrebat de ce Ucraina nu atacă direct Moscova și a susținut că ar trebui să se exercite o presiune mai mare asupra liderului rus Vladimir Putin, vizând nu doar capitala Rusiei, ci și orașul său favorit, Sankt Petersburg, relatează David Ignatius, editorialist la The Washington Post, citând o sursă.
„Determinarea lui Trump de a face presiuni asupra lui Putin a fost exprimată într-o conversaţie purtată săptămâna trecută cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, mi-a spus o sursă. Trump l-a întrebat pe Zelenski de ce nu a lovit Moscova. «Putem, dacă ne daţi arme», i-a răspuns Zelenski. Trump a spus că Ucraina ar trebui să pună mai multă presiune pe Putin, nu numai asupra Moscovei, ci şi asupra Sankt Petersburgului”, notează Ignatius.
În plus, editorialistul susține că Trump a discutat posibilitatea de a furniza Ucrainei rachete de croazieră Tomahawk, similare celor folosite recent în atacurile împotriva unor ținte din Iran, alături de sistemele de apărare antiaeriană Patriot. „Dacă sunt lansate din Ucraina, ele pot lovi Moscova şi Sankt Petersburg, iar această problemă a fost inclusă în discuţii încă de vineri. Dar, după cum mi s-a spus, rachetele Tomahawk nu sunt încă incluse în lista de livrări. Ele ar putea fi utilizate mai târziu, dacă Trump doreşte să exercite o presiune şi mai mare”, scrie Ignatius.
Sursele jurnalistului dezvăluie că Trump a ales să intensifice presiunea asupra Rusiei din trei motive principale: întâi, pentru că îl percepe pe Putin ca nefiind sincer în apelurile sale pentru pace, deși mimează disponibilitatea; apoi, fiind inspirat de eficiența demonstrației militare americane din recentele lovituri cu bombardiere B-2 și rachete Tomahawk asupra Iranului; iar în final, consideră că doar o presiune militară sporită îl va determina pe Putin să accepte negocieri.
„Aşa cum le place ruşilor să spună, Trump a decis să escaladeze pentru dezescaladare”, concluzionează Ignatius.
Trump a mărturisit luni că la început credea că îl va convinge ușor pe Putin să oprească conflictul. „Am simţit că am ajuns la o înţelegere de vreo patru ori”, a spus el, dar în cele din urmă a realizat că „singura modalitate de a-l determina pe liderul rus să facă pace este să crească semnificativ preţul continuării conflictului”. Această schimbare marchează un nou capitol în războiul din Ucraina, unul plin de speranță, dar și de riscuri, scrie editorialistul.
Ignatius apreciază că decizia lui Trump ar putea fi înțeleaptă, recunoscând că Putin nu va ceda fără o presiune mai intensă. Totuși, avertizează asupra riscurilor crescânde ale acestei strategii. „Este interesant faptul că, în timpul întâlnirii de luni cu jurnaliştii din Biroul Oval, Trump nu a dorit să răspundă la o singură întrebare: «Dacă Putin decide să escaladeze şi mai mult, cât de departe sunteţi dispus să mergeţi ca răspuns?» «Nu-mi puneţi o astfel de întrebare: Cât de departe?», a răbufnit Trump. «Vreau doar ca războiul să se termine»”, scrie WP.
De asemenea, luni, Trump a amenințat cu impunerea „tarifelor severe” asupra Rusiei dacă aceasta nu va accepta pacea în următoarele 50 de zile și a anunțat un pachet militar în valoare de 10 miliarde de dolari pentru Ucraina, care include sisteme Patriot și artilerie, arme ce vor fi vândute țărilor NATO și ulterior transmise Kievului, potrivit unei surse citate de Ignatius.
Ce nu a fost menționat oficial este că acest ajutor ar putea include și aprobarea utilizării unor arme ofensive noi, cum ar fi cele 18 rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune de care dispune Ucraina, ce pot lovi ținte până la 300 de kilometri distanță – adică baze militare, aerodromuri și depozite rusești aflate dincolo de raza actuală de acțiune a armatei ucrainene, deși nu ar atinge Moscova sau Sankt Petersburg. Pachetul ar putea include și rachete ATACMS suplimentare.
„Dacă Trump va reuși să facă ca această nouă campanie de presiune să funcționeze, s-ar putea să merite celebrul premiu Nobel. Dar pe drumul spre pace, ar putea fi şi mai multe bombe”, încheie David Ignatius.
foto: X
