Trei zile de caniculă. Cum ne afectează valurile de căldură
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis, în ultimele zile, coduri portocalii de caniculă în mare parte a țării. Ultimul avertisment de acest fel a fost emis pentru intervalul 11 iunie, ora 10.00 – 12 iunie, ora 10.00.
Până miercuri la ora 10.00, se vor înregistra, în cea mai mare parte a Munteniei, sud-estul Olteniei, partea continentală a Dobrogei și sudul Moldovei, temperaturi deosebit de ridicate pentru data din calendar. Potrivit sursei citate, maximele se vor situa, în general, între 35 și 37 de grade, ceea ce înseamnă că va fi caniculă, dublată de disconfort termic accentuat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși pragul critic de 80 de unități.
Ce sunt și cum apar valurile de căldură
În urma schimbărilor climatice, valurile de căldură devin tot mai frecvente și tot mai severe. Potrivit infoclima.ro, valurile de căldură sunt fenomene cu temperaturi extrem de ridicate, de peste 35 de grade Celsius ziua și de cel puțin 20 de grade Celsius în timpul nopții, observate mai multe zile la rând. Aceste valuri de căldură se manifestă pe arii extinse, durează cel puțin trei zile consecutive, iar efectele lor asupra sănătății pot continua și după ce acestea au încetat. Mai grav este când umiditatea poate face ca temperatura să fie resimțită la un nivel și mai ridicat.
Intensitatea și frecvența valurilor de căldură cresc din cauza schimbărilor climatice, rezultând din emisiile de gaze cu efect de seră, care rețin căldura pentru perioade mai îndelungate, indică un studiu al UNICEF.
Copiii, femeile însărcinate și vârstnicii, cei mai vulnerabili
Dincolo de disconfortul ridicat, căldura extremă și umiditatea excesivă ne pot pune în pericol, însă cel mai grav afectați sunt copiii, femeile însărcinate și vârstnicii. Canicula poate provoca insolație și chiar decesul, deci este foarte important ca oamenii să poată recunoaște semnele insolației și să știe ce trebuie să facă în astfel de situații.
Potrivit medicilor, înainte de instalarea insolației, apar simptome precum sete acută, confuzie, oboseală, leșin, dureri de cap, paloarea feței și transpirația accentuată. Cel mai frecvent simptom al insolației este febra mare, când temperatura corpului depășește 40 de grade Celsius. Alte semne ale insolației, valabile atât la adulți, cât și la copii, sunt durerea de cap intensă, amețeli și senzație de confuzie, lipsa transpirației, înroșirea și uscarea pielii, slăbiciunea musculară și crampele, greață și vărsături, tahicardie, respirație rapidă, pierderea cunoștinței.
În cazul semnelor dinaintea instalării insolației, persoana afectată trebuie să bea lichide multe (apă simplă, apă cu lămâie sau ceai neîndulcit), să facă un duș cu apă rece, să pună comprese reci și să se odihnească într-un loc bine ventilat. Dacă toate acestea nu dau rezultate într-un sfert de oră, trebuie să ceară ajutor medical. În așteptarea ambulanței, cei din preajmă pot ajuta persoana afectată să își scadă temperatura corpului cu cearșafuri umede sau cu un duș rece, fiind necesar un aport mare de apă.
Ce trebuie să faci ca să nu te deshidratezi
În timpul unor asemenea valuri de căldură, pericolul cel mai mare pentru oricine îl reprezintă deshidratarea, dar la copii poate fi fatală, întrucât aceștia sunt mult mai sensibili în privința reglării temperaturii corporale. Aceeași sensibilitate o au și femeile însărcinate, în cazul cărora prea multă căldură poate crește riscul ca bebelușul să aibă o greutate mică la naștere, să se nască prematur sau chiar să moară înainte de a se naște. În plus, tot din cauza deshidratării, femeile însărcinate pot intra în travaliu prematur, pot dezvolta diabet gestațional și hipertensiune, menționează studiul UNICEF.
În perioada caniculei, este foarte important să bei apă la intervale regulate, chiar dacă nu simți neapărat senzația de sete. De asemenea, este de preferat să porți haine ușoare și largi, preferabil de in sau bumbac, acesta din urmă fiind ideal în zilele toride fiindcă absoarbe rapid transpirația, reducând iritațiile cauzate de căldură. Pe aceleași considerente, și așternuturile este bine să fie din bumbac, și nu sintetice.
Este bine ca atunci când trebuie să mergi prin soare și căldură excesivă, să ai cu tine o sticluță cu apă și un prosop mic pe care să-l poți uda și pune apoi în jurul gâtului. De asemenea, este foarte indicat ca în astfel de perioade caniculare să ai cu tine săruri de rehidratare orală și chiar un ventilator portabil.
Dacă se întâmplă să începi să te simți rău, este bine să ai la îndemână datele de contact ale serviciilor de ambulanță sau ale medicului tău de familie.
Care sunt simptomele provocate de căldura excesivă
Potrivit specialiștilor, există două tipuri principale de simptome provocate de căldură: unele mai ușoare și altele severe. Dacă cele mai blânde pot fi tratate acasă, în cazul celor severe persoana respectivă trebuie dusă la spital. Printre simptomele mai ușoare sunt: buze uscate, sete și transpirație excesive, slăbiciune, grețuri, iritații de căldură, febră ușoară, sângerări nazale și posibil crampe musculare la mâini sau la picioare.
Simptomele severe presupun stare de confuzie care poate duce până la comă, leșin, temperatură de 40 de grade pentru mai mult de două ore, lipsa urinării mai mult de opt ore sau cu urină închisă la culoare, respirație accelerată și bătăi rapide ale inimii, lipsa transpirației, chiar dacă pielea este umedă.
În cazul unor astfel de simptome severe, înainte ca persoana afectată să fie transportată la spital, trebuie ajutată mai întâi să se răcorească, așezând-o într-un loc umbros, cu o bună ventilație și punându-i prosoape înmuiate în apă rece pe piele, pe cap, pe gât, sub brațe și în zona inghinală, de preferat cu ventilatorul în funcțiune sau folosind un evantai. Mâinile și picioarele pot fi puse în recipiente cu apă rece pentru a ajuta la răcirea corpului mai rapid.
Sfaturi practice
În timpul caniculei, ca să-ți menții locuința pe cât posibil răcoroasă, dacă nu ai ventilatoare sau aparate de aer condiționat, ar fi bine să tragi draperiile în timpul celor mai călduroase ore ale zilei și să ții deschise ferestrele în timpul nopții, când de obicei se mai răcorește.
De asemenea, ideal ar fi ca în perioadele caniculare să nu ieși afară în timpul zilei, ci să faci tot posibilul să-ți organizezi treburile dimineața devreme sau seara târziu, când aerul este mai puțin fierbinte. Dacă nu poți evita ieșirea afară în timpul zilei, folosește cremă de protecție solară, mergi pe la umbră, de preferat pe sub copaci și folosește pălării sau umbrele de protecție.
Impactul valurilor de căldură
Conform unui studiu publicat în 2023 în revista Nature, în Europa s-au înregistrat 61,672 decese din cauza valurilor de căldură din perioada 30 mai – 4 septembrie 2022. În acest interval, în România, valurile de căldură au crescut mortalitatea mai ales în regiunea de sud și de sud-est. Potrivit aceluiași studiu, cei mai vulnerabili sunt bărbații cu vârste între 65-79 ani.
Într-un alt studiu tot din 2023, apărut în revista The Lancet Planetary Health, a fost analizat riscul de creștere a mortalității în 30 de capitale europene pentru persoanele de peste 85 de ani, iar Bucureștiul este una dintre capitalele europene cele mai periculoase pentru vârstnici, după Paris, Amsterdam și Roma.
Valurile de căldură au impact și asupra sănătății mintale, studii recente evidențiind faptul că acestea pot duce la creșterea violenței și agresiunii, dar și la sinucideri.
Potrivit fizicianului Bogdan Antonescu, creșterea temperaturii medii globale cu aproximativ 1.2 grade Celsius, fără precedent în ultimii 2000 de ani, a dus la schimbarea caracteristicilor valurilor de căldură.
„Comparativ cu perioada pre-industrială, valurile de căldură sunt astăzi mai frecvente, mai intense, au o durată mai mare și un impact social și economic semnificativ în climatul actual. Acest impact va continua să crească odată cu creșterea temperaturii medii globale. Vom avea un stres termic mai pronunțat, mai multe decese și pierderi economice din ce în ce mai mari. Prin impactul lor actual, valurile de căldură ne arată foarte clar că e nevoie urgentă de măsuri pentru reducerea concentrației gazelor cu efect de seră. Altfel, ne putem aștepta ca în 2050 în București să avem patru valuri de căldură cu o durată medie de 12 zile, iar numărul de ore cu stres termic se va dubla față de 2023”, este concluzia specialistului în fenomene extreme.
foto: ANM
Comentarii