Monday, November 25, 2024
Jurnalism corect


🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale click

Traian Berbeceanu: Starea de urgență are menirea de a vă proteja sănătatea. Nu este adevărat că alimentele vor fi raționalizate

By Madalina Balaceanu , in Stirile zilei , at 15 martie 2020 Etichete: , ,

În urma deciziei președintelui Klaus Iohannis de a declara stare de urgență, s-a format o adevărată panică pe site-urile de socializare. Printre altele, românii acuză că vor rămâne fără mâncare, că țara va fi blocată și că autoritățile vor abuza de această decizie. Lucruri total neadevărate, susține consilierul ministrului de Interne, Traian Berbeceanu, care precizează că starea de urgență are menirea de a proteja populația și de a salva vieți.

”Starea de urgență are menirea de a ajuta populația, de a vă proteja sănătatea, de a salva vieți în cele din urmă.

În același timp, știrile false și interpretările rău intenționate nu fac decât să îngreuneaze situația, să ne îndepărteze, pe noi toți, de la atingerea obiectivului firesc: limitarea contaminării și stoparea răspândirii noului coronavirus.

Nu este adevarat că alimentele vor fi raționalizate, nu este adevărat că țara va fi blocată și mai ales este falsă ideea potrivit căreia, declararea stării de urgență ar putea să genereze abuzuri ale autorităților.

Mass media, în mod special, cei care aleg să își exprime părerile prin intermediul rețelelor sociale, în particular, au datoria de a prezenta obiectiv, calm și realist situația. Iar dumneavoastră trebuie să aveți încredere în mesajele, indicațiile, solicitările și recomandările autorităților!

(…)Este o perioadă grea, însă, împreună vom reuși!”, a postat Traian Berbeceanu pe Facebook.

Ce prevede instituirea stării de urgență

Potrivit OUG 1/1999 „Starea de urgență reprezintă ansamblul de măsuri excepționale de natură politică, economică și de ordine publică aplicabile pe întreg teritoriul țării sau în unele unități administrativ-teritoriale care se instituie în următoarele situații:

a) existența unor pericole grave actuale sau iminente privind securitatea națională ori funcționarea democrației constituționale;
b) iminența producerii ori producerea unor calamități care fac necesară prevenirea, limitarea sau înlăturarea, după caz, a urmărilor unor dezastre”.

Cum se poate declara starea de urgență, potrivit Articolului 93 din Constituție:

(1) Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.

(2) Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora.

Conform aceleiași ordonanțe de urgență, autoritățile civile și militare vor trebui să aplice următoarele măsuri excepționale:

– să limiteze sau să interzică circulaţia vehiculelor sau a persoanelor în anumite zone ori între anumite ore şi să elibereze, în cazuri justificate, permise de liberă circulaţie;

– să efectueze percheziţii oriunde şi oricând este nevoie;

– să efectueze razii;

– să exercite în mod exclusiv dreptul de a autoriza desfăşurarea adunărilor publice, a manifestaţiilor sau marşurilor

– să evacueze din zona supusă regimului stării de asediu sau de urgenţă persoanele a căror prezentă nu se justifică;

– să protejeze informaţiile cu caracter militar destinate a fi comunicate prin mass-media;

– să dispună închiderea temporară a unor staţii de distribuire a carburanţilor, a unor restaurante, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociaţiilor şi ale altor localuri publice

– să suspende temporar apariţia sau difuzarea unor emisiuni ale posturilor de radio ori de televiziune

– să dispună raţionalizarea alimentelor şi a altor produse de strictă necesitate;

– să interzică circulaţia rutieră, feroviară, maritimă, fluvială şi aeriană pe diferite rute;

Pe durata stării de asediu și a stării de urgență sunt interzise:

a) limitarea dreptului la viață, cu excepția cazurilor când decesul este rezultatul unor acte licite de război;
b) tortura și pedepsele ori tratamentele inumane sau degradante;
c) condamnarea pentru infracțiuni neprevăzute ca atare, potrivit dreptului național sau internațional;
d) restrângerea accesului liber la justiție.

Comentarii


Lasă un răspuns


Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *