The Guardian: Alegătorii din România sunt furioşi. Ce urmează după victoria şocantă a ultranaţionalistului în primul tur? Voturile vor fi urmărite îndeaproape la Bruxelles şi în rândul aliaţilor
România, membră a UE și NATO, se află într-o perioadă de răscruce politică, având în față trei etape electorale esențiale, care ar putea influența orientarea sa geopolitică. Primul dintre aceste voturi, desfășurat recent, a surprins prin rezultate neașteptate, iar atenția Europei este acum concentrată asupra scrutinului parlamentar de duminică, urmat pe 8 decembrie de turul doi al alegerilor prezidențiale, notează The Guardian.
La Bruxelles și printre aliații occidentali, există îngrijorări cu privire la posibila emergență a unei mișcări politice naționaliste, similare celor din Ungaria și Slovacia, care ar putea diminua sprijinul constant al României pentru Ucraina și pentru politicile anti-Moscova. România are o frontieră comună de 650 km cu Ucraina, găzduiește o importantă bază NATO, a furnizat o baterie Patriot pentru apărare aeriană și joacă un rol crucial în tranzitul cerealelor ucrainene spre piețele globale.
Un prim tur plin de surprize: schimbări radicale în scena politică
Cursa prezidențială a dat peste cap previziunile inițiale, eliminând candidații considerați favoriți, inclusiv premierul de centru-stânga. Independentul Călin Georgescu, un ultranaționalist în vârstă de 62 de ani, cunoscut pentru opiniile sale pro-ruse, a ieșit în frunte cu 22,9% din voturi, în ciuda estimărilor care îi dădeau doar 5% șanse. Georgescu, cunoscut pentru declarațiile controversate și criticile aduse UE și NATO, a fost urmat de Elena Lasconi, reprezentanta USR, cu 19,2%. Printre cei eliminați s-au numărat lideri importanți precum premierul Marcel Ciolacu (PSD) și Nicolae Ciucă (PNL), alături de George Simion, liderul AUR.
Un candidat atipic într-un peisaj politic complex
Călin Georgescu, cu o carieră în dezvoltare durabilă și colaborări anterioare cu ONU, a devenit o figură polarizantă. În trecut, a fost premiat pentru susținerea valorilor europene, însă, recent, a adoptat un discurs critic la adresa UE și a NATO. Printre declarațiile sale controversate se numără negarea pandemiei de Covid-19, susținerea unor figuri fasciste din istoria României ca eroi naționali și apelul la înțelepciunea rusă pentru politica externă. Campania sa a beneficiat de o prezență masivă pe TikTok, ceea ce a ridicat suspiciuni privind o posibilă ingerință externă.
De cealaltă parte, Elena Lasconi, fost jurnalist și actual lider politic, mizează pe o agendă pro-europeană, pledând pentru creșterea bugetului apărării și sprijinirea Ucrainei. Lasconi a fost deja susținută public de PNL, iar analiștii consideră că Georgescu ar avea șanse limitate într-un tur final, având în vedere respingerea generală a populismului naționalist în România post-comunistă.
Alegerile parlamentare: între tradiționalism și valul anti-sistem
Rezultatele neobișnuite din primul tur prezidențial ar putea influența și votul pentru parlament, ridicând întrebări dacă alegătorii vor continua să sprijine opțiuni anti-sistem sau vor reveni la partidele consacrate. PSD, sub conducerea lui Marcel Ciolacu, și PNL, fost partener în coaliția guvernamentală, intră în aceste alegeri fără intenția de a colabora după scrutin. Ciolacu a exclus, de asemenea, orice alianță cu AUR, iar USR refuză o asociere cu PSD.
Sondajele indică PSD ca principal favorit, cu aproximativ 30% din intențiile de vot, urmat de AUR (21%), USR (17%) și PNL (14%). Dacă aceste cifre se confirmă, PSD și PNL ar putea avea nevoie de un partener minoritar, precum UDMR, pentru a forma o majoritate. Pe de altă parte, succesul lui Georgescu ar putea stimula partidele extremiste, complicând negocierile pentru o coaliție stabilă.
Nemulțumirile populației: catalizatorul schimbării
Frustrările alegătorilor față de costurile ridicate ale vieții, infrastructura deficitară și sistemul sanitar neperformant se reflectă în valul de voturi anti-establishment. România are cea mai mare rată de sărăcie din UE, alături de cel mai mare deficit bugetar din bloc, iar inflația continuă să afecteze puternic populația. În acest context, victoria neașteptată a lui Georgescu este văzută de analiști drept un vot de protest, generat de furia și dezamăgirea profundă a cetățenilor.
Războiul din Ucraina rămâne o temă sensibilă, influențând mai ales electoratul de extremă dreaptă, care se opune creșterii bugetului apărării și implicării României pe flancul estic al NATO.
În final, deși președintele României are un rol semi-executiv, această poziție rămâne crucială pentru politica externă și securitatea națională. Alegerile prezidențiale și parlamentare din acest an vor defini direcția strategică a țării într-un context internațional extrem de volatil.
foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Comentarii