Tensiuni în Parlamentul European din cauza comisiei de anchetă privind posibila acțiune de spionaj a serviciilor secrete maghiare. PPE se opune creării structurii

Partidul Popular European (PPE), cea mai mare forță politică din Parlamentul European, și-a arătat opoziția față de crearea unei comisii de anchetă privind posibila rețea de spionaj a serviciilor secrete din Ungaria. Reprezentanții săi au susținut că măsura ar ajuta campaniei premierului maghiar Viktor Orbán de a antagoniza Uniunea Europeană. În schimb, grupurile politice progresiste doresc începerea imediată a unei anchete, relatează Euronews.
În octombrie, Comisia Europeană a lansat o anchetă după ce mai multe anchete jurnalistice au arătat că guvernul maghiar a încercat să recruteze informatori din rândul unor angajați ai UE la Bruxelles. Agenții s-ar fi dat drept diplomați ai Reprezentanței Permanente a Ungariei pe lângă UE din capitala Belgiei, condusă între 2015 și 2019 de Olivér Várhelyi, actualul comisar european al Ungariei.
Grupurile progresiste din Parlamentul European doresc să organizeze propria comisie parlamentară de anchetă pe această temă. Verzii, socialiștii și liberalii din Renew Europe insistă ca această comisie să fie înființată cât mai curând posibil.
Totuși, PPE se opune măsurii. Membri ai acestuia susțin că ancheta „i-ar face jocul lui Viktor Orbán” înaintea alegerilor parlamentare din aprilie, în cadrul cărora el va concura împotriva candidatului conservator mult mai tânăr, Péter Magyar, care este și membru al PPE. PPE consideră că o comisie de anchetă a Parlamentului European ar crea o scenă pentru ca prim-ministrul maghiar să își intensifice discursul intern împotriva instituțiilor UE și să se prezinte drept „apărătorul” națiunii maghiare.
În ciuda poziției PPE, progresiștii pro-europeni spun că ancheta este necesară, deoarece acuzațiile sunt grave. Oficialii din Ungaria și Olivér Várhelyi au negat acuzațiile.
Care este procedura înființării unei comisii de anchetă la nivelul Parlamentului European?
Deși o comisie de anchetă poate fi solicitată cu voturile a doar un sfert din membrii Parlamentului, aceasta are nevoie de sprijinul majorității Parlamentului pentru a fi aprobată. Primul pas pentru declanșarea procesului are loc în cadrul Conferinței Președinților (CoP), care include șefii diferitelor grupuri politice și pe Roberta Metsola, președinta legislativului european. Orice decizie din cadrul CoP este luată cu majoritate, votul fiecărui lider fiind corelat cu dimensiunea grupului său parlamentar. Acest lucru face ca votul PPE să fie esențial pentru înființarea unei comisii de anchetă.
Conform regulamentului Parlamentului, comisiile de anchetă pot organiza misiuni de informare, pot invita martori, pot audia oficiali ai UE sau ai statelor membre și pot solicita asistență autorităților naționale în cursul anchetei lor. Spre deosebire de cele înființate de unele parlamente naționale, martorii nu sunt obligați să se prezinte atunci când sunt chemați și nici să depună mărturie sub jurământ.



