Summitul Inițiativei celor Trei Mări, organizat la București. Care sunt mizele României la evenimentul unde participă reprezentanți din peste 20 de state
România va găzdui miercuri, 6 septembrie cea de-a VIII-a ediție a Summitului Inițiativei celor Trei Mări. Cu această ocazie Grecia va deveni cel de-al 13-lea stat membru al acestei platforme, în timp ce Republica Moldova și Ucraina vor obține calitatea de state participante asociate.
Lansată în anul 2015 la propunerea Poloniei, într-un context marcat de anexarea ilegală a peninsulei Crimeea de către Federația Rusă, Inițiativa celor Trei Mări își are rădăcinile în perioada interbelică. După sfârșitul Primului Război Mondial, mareșalul Józef Piłsudski, a inițiat conceptul de Intermarium, care reprezenta un cordon sanitar de state interconectate militar și economic, între Rusia și vestul Europei. Astfel, spera liderul polonez, urma să fie contracarat expansionism german la vest și imperialism rus la est.
Inițiativa nu avea însă să se materializeze, în principal din cauza temerilor istorice ale Ucrainei, dar și a opoziției Franței, care la momentul respectiv își dorea o Germanie capabilă să își achite despăgubirile de război.
Ce se va întâmpla la București
Scăpată de jugul comunist, Polonia avea să revigoreze proiectul aproape un secol mai târziu sub o altă formă, care se va axa pe transport, energie și digitalizare. Astfel a apărut Inițiativa Celor Trei Mări – Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră – din care fac parte Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia și Slovenia.
Acestor state, cu ocazia Summitului desfășurat la Palatul Cotroceni, Grecia va deveni cel de-al 13-lea stat membru, iar Republica Moldova și Ucraina vor obține calitatea de state participante asociate.
De asemenea, liderii vor susține o listă reînnoită de proiecte majore de interconectare, adăugate la prima generație a proiectelor strategice.
Președintele Iohannis va insista pe dezvoltarea de noi instrumente și parteneriate, inclusiv prin crearea unui nou Fond de Investiții, care să continue activitatea celui inițiat la Summitul de la București din 2018, respectiv examinarea modalităților de creare a unui Fond de Inovare al Inițiativei.
Centrul analitic SpotData estimează că, numai în ceea ce priveşte reducerea decalajului de infrastructură în UE, cheltuieli vor ajunge la 600 miliarde euro. O parte semnificativă din această sumă va fi acoperită din fonduri europene, în condițiile în care există mai multe proiecte care se suprapun cu cele de dezvoltare ale UE, însă pentru restul există nevoie de finanțare.
La București va ajunge și John Kerry, însărcinatul special al preşedintelui american Joe Biden pentru climă, dar și Reta Jo Lewis, preşedintele Băncii de Export-Import a SUA (EXIM), cea cu care România are încheiate acorduri pentru finanțarea construcției reactoarelor 3 și 4 la Centrala Nucleară de la Cernavodă, respectiv pentru realizarea centralei nucleare modulare SMR.
Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Comentarii