SUA şi Ucraina anunţă progrese în negocierile de pace de la Geneva: Orice acord de pace cu Rusia trebuie să respecte integral suveranitatea Ucrainei

Statele Unite şi Ucraina au anunţat, în noaptea de duminică spre luni, că discuţiile purtate la Geneva reprezintă un pas important către conturarea unui viitor acord de pace menit să pună capăt conflictului declanşat de Rusia în februarie 2022. Ambele părţi au subliniat că orice document final „va trebui să respecte deplin suveranitatea Ucrainei”, după o rundă de negocieri descrise drept „constructive” şi „orientate spre obiectiv”, relatează AFP.

Reuniunea, salutată de Casa Albă, a avut loc în prezenţa secretarului de Stat american Marco Rubio, care s-a declarat foarte optimist în privinţa încheierii rapide a unui acord. În pofida numeroaselor puncte încă sensibile, Rubio consideră că progresele sunt uriaşe, iar elementele rămase în suspans nu sunt insurmontabile.

Negocierile de la Geneva s-au desfăşurat pe baza planului în 28 de puncte prezentat de preşedintele Donald Trump, menit să ofere un cadru de discuţii între Kiev şi Moscova. Prima versiune a documentului fusese respinsă de Ucraina şi de aliaţii săi europeni – Franţa, Regatul Unit, Germania şi Italia –, care au încercat să evite o soluţie percepută ca o capitulare în faţa Rusiei.

În urma discuţiilor intense, Washingtonul şi Kievul au redactat o nouă variantă a cadrului pentru acordul de pace, ajustată astfel încât să reflecte majoritatea punctelor-cheie solicitate de Ucraina, după cum afirmă preşedintele Volodimir Zelenski.

Andrii Iermak, principalul negociator ucrainean, a vorbit despre progrese foarte bune, remarcând deschiderea americanilor pentru a apropia poziţiile celor două părţi.

Trump a cerut Ucrainei un răspuns final până la 27 noiembrie, dar administraţia americană a lăsat de înţeles că termenul ar putea fi flexibil, dacă procesul diplomatic avansează.

Implicarea Europei şi reproşurile lui Trump către Kiev

Planul iniţial al preşedintelui Trump fusese primit favorabil la Moscova, deoarece includea mai multe dintre cererile ruse – cedări teritoriale, reducerea armatei ucrainene şi renunţarea la aderarea la NATO. Documentul prevedea, în schimb, garanţii de securitate pentru Kiev şi o eventuală reintegrare a Rusiei în G8, cu ridicarea treptată a sancţiunilor occidentale.

După criticile dure ale liderului american, care a acuzat Kievul de „lipsă de recunoştinţă” faţă de eforturile sale de mediere, Zelenski a ţinut să sublinieze că îi este „personal recunoscător” lui Trump.

La Geneva, europenii au insistat să-şi facă auzită poziţia.

„Ucraina are dreptul suveran să-şi aleagă propriul destin, iar acest destin este unul european”, a declarat Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, accentuând importanţa unui rol central al UE în procesul de pace.

În paralel, premierul britanic Keir Starmer şi Donald Trump au convenit într-o discuţie telefonică asupra necesităţii unei coordonări strânse între aliaţi în acest moment decisiv.

Tot luni, liderii UE se reunesc în Angola, iar marţi, Emmanuel Macron va găzdui o videoconferinţă cu statele care susţin Ucraina. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan urmează, de asemenea, să discute telefonic cu omologul său rus Vladimir Putin, un rol de mediator pe care Ankara încearcă să-l menţină încă din primele luni ale conflictului.

Războiul continuă pe teren

În ciuda avansului diplomatic, situaţia din Ucraina rămâne dramatică. Un atac rusesc cu dronă a lovit duminică noaptea oraşul Harkov, provocând moartea a patru persoane şi rănirea altor 17, potrivit autorităţilor locale.

Negocierile de la Geneva oferă însă, pentru prima dată după luni de blocaj, o rază de speranţă pentru o soluţie care să pună capăt celui mai mare conflict armat din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial. Rămâne ca părţile implicate – Washingtonul, Kievul, europenii şi, inevitabil, Moscova – să transforme aceste progrese diplomatice în paşi concreţi către pace.