SUA au impus noi sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale. Cum a reacționat UE?
Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, a anunțat joi impunerea de noi sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale (CPI) pentru vizarea „ilegitimă” a SUA și a Israelului. Uniunea Europeană a deplâns adoptarea măsurilor, care vizează inclusiv un cetățean al blocului comunitar, relatează Euronews.
Ce includ noile sancțiuni ale SUA și de ce au fost adoptate?
Măsurile restrictive ale SUA au fost adoptate drept reacție la emiterea anul trecut a mandatelor internaționale de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu și a fostului ministru al apărării Yoav Gallant, dar și pentru solicitarea din 2019 pentru inițierea unei anchete privind presupuse crime de război comise de armata americană în Afghanistan. Motivând decizia, liderul diplomației americane a acuzat instanța internațională că este „politizată” și a susținut că judecătorii acesteia „s-au implicat activ în acțiunile ilegitime și nefondate ale CPI” care vizează SUA și Israel.
Sancțiunile vizează patru judecătoare ale CPI: Solomy Balungi Bossa (din Uganda), Luz del Carmen Ibáñez Carranza (din Peru), Reine Adelaide Sophie Alapini Gansou (din Benin) și Beti Hohler (din Slovenia). În temeiul acestora, toate proprietățile și bunurile acestora în SUA au fost blocate și raportate Departamentului Trezoreriei.
În replică, reprezentanții instanței internaționale de la Haga au anunțat că organizația este solidară cu membrii personalului său și că își va continua munca fără să fie descurajată.
UE a deplâns adoptarea măsurilor, iar Slovenia i-a cerut să intervină
În urma anunțului administrației americane, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis că instanța de la Haga trebuie să își poată fără presiune continua munca de tragere la răspundere a celor care au comis cele mai grave crime. Ea a adăugat că UE va promova întotdeauna lupta pentru justiție și respectarea dreptului internațional. Mesajul a fost împărtășit și de președintele Consiliului European, António Costa, care și-a arătat la rândul său susținerea pentru Curtea Penală Internațională.
De asemenea, autoritățile din Slovenia, statul de cetățenie al judecătoarei Beti Hohler, au transmis că acesteia îi va fi oferit tot sprijinul pentru îndeplinirea mandatului său în situația curentă. În plus, oficialii de la Ljubljana au cerut celor europeni de la Bruxelles să activeze de îndată Statutul de Blocare, un regulament mai vechi al Uniunii Europene al cărui scop este de a proteja persoanele și companiile din blocul comunitar de aplicarea extrateritorială a sancțiunilor impuse de țările terțe.
Reglementarea a mai fost folosită în trecut pentru a proteja firmele care făceau comerț cu state precum Cuba, Iran sau Libia, vizate în 1996 de sancțiuni americane. Legislația a revenit în atenția publică și în 2018, când a fost activată drept răspuns la retragerea unilaterală a SUA din acordul nuclear cu Iranul și reintroducerea sancțiunilor împotriva acestei țări.
