Friday, February 3, 2023
Jurnalism corect


STUDIU Jumătate dintre copiii din România sunt supuși violenței fizice în familie. Aproape un sfert dintre minori se culcă flâmânzi

By Matthew Garvey , in Stirile zilei , at 6 decembrie 2021

Un copil din doi este supus violenței fizice în familie, iar aproape un sfert dintre minorii României sunt în situația de a se culca flămânzi, se arată într-un studiu publicat luni, 6 decembrie, de organizația Salvați Copiii România.

Un copil care se dezvoltă emoțional într-un climat marcat de frică și de emoții negative va dezvolta traume în viața de adult. Este important să recunoaștem semnele abuzului și să intervenim, pentru ca acesta să nu lase semne de nevindecat”, a declarat Gabriela Alexandrescu, președintele executiv al organizației Salvați Copiii România.

Studiul a fost bazat pe răspunsurile date de copii și părinți și arată o discrepanță în ceea ce privește incidența aplicării pedepselor fizice în familie. Concret, 46% dintre copii au transmis că sunt supuși violenței fizice, în timp ce doar 28% dintre părinți au precizat că aplică astfel de pedepse.

Totodată, 3% dintre părinții care au participat la studiu afirmă că, în ultimul an, copilul lor a fost victimă a abuzului sexual, iar 2,9% dintre adolescenți au declarat că au fost obligați să întrețină relații sexuale împotriva voinței lor.

Prin comparație cu rezultatele studiului similar din 2013, se remarcă o creștere semnificativă a procentului părinților care recunosc incidența abuzului sexual asupra copilului lor (de la 0,5% la 3,2%). Totuși, Consiliul Europei estima în 2020(…)că, în Europa, 90% dintre cazurile de agresiune sexuală asupra copiilor nu ajung în atenția poliției ori a instanțelor judecătorești”, potrivit sursei citate.

Un alt fenomen îngrijorător este cel al foametei îndurate de copiii români. Aproximativ un minor din 4 (18%) a declarat că se întâmplă să meargă la culcare flămând, iar 2% dintre aceștia ajung să comită infracțiuni pentru a avea ce mânca.

De asemenea, analiza pune în evidență faptul că 10% dintre copii preferă să părăsească familia de teama pedepselor, pentru 2% acest lucru întâmplându-se des și foarte des”, este o altă concluzie scoasă în evidență de Salvați Copiii România.

Rezultatele studiului

„• 56% dintre părinți au declarat că-și pedepsesc copiii dacă greșesc (des, 23%, și în situații excepționale, 34%), iar 44% au afirmat că nu apelează niciodată la pedeapsă. Totuși, doar 31% dintre copii au răspuns că nu sunt niciodată pedepsiți acasă. Pedepsele înseamnă restricționarea accesului la telefonul mobil (22%); restricționarea ieșirilor la joacă, afară, cu prietenii (7%) sau a accesului la calculator/tabletă/internet (8%) și la televizor (5%); mustrări verbale, ceartă (5%); lipsa banilor de buzunar (3%); obligativitatea de a citi sau de a face lecții suplimentare (3%); pedepse corporale (1% ) și obligația de efectuare a unor treburi casnice (1%)

• În ceea ce privește lovirea cu mâna, observăm că un copil din 10 (10%) se confruntă cu această formă de abuz fizic des sau foarte des.

• Îngrijorătoare sunt pedepsele care presupun punerea în genunchi a copiilor (5%), arsurile provocate cu diverse obiecte (țigara, fierul de călcat sau apă clocotită) (1%) și internarea în spital ca urmare a bătăii (1%).

• Retragerea privilegiilor este metoda de disciplinare preferată a părinților (57%), iar jumătate dintre aceștia consideră oportună folosirea agresiunilor verbale.

• Atunci când sunt pedepsiți, copiii trăiesc stări de tristețe (38%), vinovăție (29%) și nefericire (28%). 6% dintre copii afirmă că se simt lipsiți de apărare atunci când sunt pedepsiți, 3% declarând chiar că se simt părăsiți. De asemenea, copiii afirmă că suferă în tăcere (43%), plâng sau vorbesc cu cineva (36%) și doar 8% dintre respondenți indicând că, atunci când sunt pedepsiți, își închipuie că se răzbună.

• Se înregistrează o creștere a numărului de părinți care sunt de acord cu bătaia ca răspuns la comportamentele indezirabile. În prezent, 1,1% dintre răspunsuri indică un acord general, iar 19% doar în situații excepționale (față de 0,8% și, respectiv, 18% în 2013). Aceste rezultate arată că cel puțin 1 părinte din 5 manifestă o atitudine favorabilă față de pedeapsa corporală.

• În accepțiunea părinților, principalele cauze care determină neglijarea sau abuzul la adresa copiilor sunt sărăcia (68%), consumul de alcool și droguri (63%), lipsa sprijinului din partea autorităților (41%), numărul mare de copii ”nedoriți” (40%), lipsa informațiilor utile creșterii și educației copiilor (25%), lipsa serviciilor sociale de sprijin (20%).

• 4% dintre copii spun că au fost trimiși de părinți să muncească contra unei remunerații și în detrimentul frecventării școlii, fenomen care atinge un nivel semnificativ mai mare în rândul băieților (7%, față de 2% în cazul fetelor). În mod similar, un procent mult mai mare de copii (8%) afirmă că se întâmplă să nu meargă la școală pentru a avea grijă, acasă, de frații mai mici. Exploatarea prin trimiterea la cerșit a fost raportată de 1% dintre copii, feno- menul scăzând cu 2 puncte procentuale în intensitate în comparație cu rezultatele studiului anterior.

• Deși doar 6% dintre copii au spus că mâncarea de acasă este bună, dar nu mănâncă destul, iar 1% consideră că mâncarea de acasă nu este bună și nu mănâncă destul, un procent mult mai mare dintre respondenți (18%) afirmă că li se întâmplă să meargă la culcare deși încă le este foame. Procentul copiilor care merg la culcare flămânzi și furtul comis pentru a mânca (2%) nu au scăzut în incidență față de studiul din 2013.

• În comparație cu rezultatele studiului anterior, se remarcă o scădere a răspunsurilor copiilor care indică situații de abuz fizic din partea cadrelor didactice (de la 7% la 5%). 2% dintre elevii din învățământul primar afirmă că sunt bătuți deseori de cadrele didactice și 5% spun că acest lucru se întâmplă câteodată. Pentru elevii din gimnaziu, acest tip de abuz apare deseori în cazul a 1% din eșantion și câteodată pentru 5%, iar pentru liceeni – 0,2% deseori și 3% câteodată.

• Peste un sfert dintre copii au fost expuși imaginilor cu caracter sexual, internetul reprezentând mediul care vulnerabilizează copiii în cea mai mare măsură din această perspectivă (26%), urmat de televizor (23%) și situația de martori la relația sexuală între adulți (7%)”

Recomandările Organizației Salvați Copiii

„• Derularea de programe de informare și promovarea materialelor educaționale pentru dezvoltarea abilităților parentale și creșterea nivelului de cunoștințe al specialiștilor din domeniile educaţiei, sănătăţii şi protecţiei sociale care interacţionează cu părinţi şi copii poate favoriza adoptarea de metode şi tehnici de educație și disciplinare pozitivă a copilului;

• Valorificarea bunelor practici ale organizațiilor neguvernamentale prin deschiderea unor centre de educaţie parentală şi servicii de sprijin pentru copil şi familie în fiecare oraș din ţară, un exemplu în acest sens fiind Centrul de Educație Emoțională și Comportamentală pentru Copii Salvați Copiii, ceea ce va permite lărgirea accesului la astfel de servicii la nivel național pentru toți copiii;

• Majoritatea cercetărilor științifice privind violența asupra copilului recomandă integrarea perspectivei multidisciplinare – educaţie, sănătate, protecţia copilului, dezvoltare economică – în elaborarea de programe de construire de abilităţi parentale;

• Încurajarea programelor de formare continuă pentru medicii de familie, consilierii, respectiv medicii şcolari și pediatri, în vederea recunoaşterii timpurii şi raportării adecvate a cazurilor de abuz şi neglijare asupra copiilor;

• Formarea lucrătorilor din poliție și a magistraților privind drepturile copilului și consecințele fizice și emoționale ale abuzului asupra copilului;

• Revizuirea sistemului actual de monitorizare a situațiilor de violență și includerea cadrelor didactice în procesul de monitorizare a situațiilor de abuz, neglijare și exploatare;

• Acoperirea nevoilor de servicii publice de asistență socială și de asistenți sociali profesioniști în toate comunele și satele din România;

• Încurajarea participării copiilor în acțiunile de promovare a drepturilor copilului și a metodelor pozitive de educație și disciplinare a copilului;

• Întărirea capacității Autorității Naționale pentru Protecția Copilului și Adopție (ANPCA), pentru a putea asigura asistență tehnică direcțiilor județene de protecție a drepturilor copilului și serviciilor publice de asistență socială”

Comentarii


    Lasă un răspuns


    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    WP Twitter Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
    MainNews

    FREE
    VIEW