🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) critică joi, 10 martie, Ministerul Educației, condus de liberalul Sorin Cîmpeanu, și susține că a provocat „haos și vacanțe forțate”. Criticile vin în condițiile în care starea de alertă nu a mai fost prelungită pe teritoriul României, astfel că nu mai există cadrul legal pentru organizarea cursurilor și examenelor în mediul online, iar elevii și studenții trebuie să revină fizic în unitățile de învățământ. 

Alianța susține că studenții nu au timp să găsească o cazare într-un timp atât de scurt, iar șansele ca proprietarii să închirieze pentru o perioadă de doar trei luni, câte au mai rămas din anul universitare, sunt destul de slabe, conform unui comunicat de presă remis de ANOSR joi.

„Mai multe universități au intrat în vacanță forțată, în mijlocul semestrului II, pentru că Ministerul Educației refuză să admită propria greșeală! Pe lângă abordarea absolut nerezonabilă, vorbim de o bulversare a procesului educațional pe care Ministerul ar trebui să îl protejeze.

A considera că toți studenții se pot pregăti în câteva zile pentru a-și găsi cazare (eventual să și identifice proprietari care vor încheia contracte de închiriere pentru 3 luni) și a veni în centrele universitare este o ruptură de realitate. Forțațe fiind de acțiunile ministerului, universitățile sunt puse să stabilească asemenea perioade de „tranziție” (a se citi vacanță) neproductive”, transmit studenții, potrivit sursei citate.

ANOSR combate argumentele aduse de ministerul condus de Cîmpeanu.

„1. Se invocă anumite prevederi legale, ignorându-se prevederile OUG 99/2021 și afirmându-se că nu ar exista o soluție adecvată. FALS – Și dacă am admite că OUG 99/2021 nu ar fi aplicabil, Ministerul are la dispoziție instrumentul ordonanței de urgență. Dacă în alte cazuri urgența unor OUG-uri propuse de Ministerul Educației nu poate fi identificată în ciuda oricăror eforturi, în acest caz vorbim de o situație excepțională și care reclamă norme tranzitorii, având în vedere ridicarea stării de alertă și bulversarea întregului sistem de Minister, care își consideră propriile norme inaplicabile.

2. Viziunea dihotomică fizic = bun și online = rău este profund greșită, dăunând digitalizării sectorului educațional. Concomitent, argumentele care vorbesc de necesitatea acreditării de ARACIS sunt, din nou, FALSE. Nu este necesară o acreditare pentru ca pentru încă cel mult 2-3 luni, în mod excepțional, să existe posibilitatea continuării activității în online, așa cum s-a putut pentru mai bine de 2 ani fără vreo acreditare specială din partea ARACIS.

3. Există voci care afirmă că studenții ar milita pentru o educație permanent în online. FALS. Experiența studențească autentică în campus, dorința de a vedea/cunoaște colegii și aspectele pozitive ale învățământului fizic sunt așteptate de studenți. Dar acestea nu se confundă și nu justifică măsuri haotice, de pe o zi pe alta, care prejudiciază studenții, cum ar fi interdicția generală de a continua, în cazuri motivate, activitatea în mediul online. (nu vom repeta a treia oară argumentele de fond evidente și necombătute).

4. A ne întoarce brusc la învățământ exclusiv fizic pentru că ar fi din capul locului mai bun decât orice activitate online ar înseamna că nu am învățat ce trebuia din perioada pandemiei. Atât la nivel societal în general, cât și în privința priorităților Uniunii Europene în materia educației, digitalizarea este în prim-plan. Acest lucru nu presupune negarea prevalenței învățământului fizic pentru forma cu frecvență, ci îmbinarea adecvată și eficientă a celor două medii.

5. Nu trebuie căzut în capcana argumentului pe care unii încearcă să îl construiască de tipul „cine nu vrea fizic de mâine nu susține învățământul fizic și implicit avantajele lui”. Învățământul față-în-față are avantaje indubitabile și poate reprezenta singura variantă viabilă pentru o bună parte din situațiile aferente acestui semestru. Dar, la fel de bine pentru unele cazuri, avantajele ca în semestrul II al anului universitar 2021-2022 să existe o perioadă mai lungă de tranziție (care să fie tranziție, nu vacanță fortață) sau continuarea semestrului II în modul online nu pot fi negate, în ciuda eforturilor. Răpirea posibilității universităților de a alege opțiunea viabilă este profund neproductivă.

6. Nu în ultimul rând, faptul că se consideră că aceste decizii pot fi luate fără o minimă consultare a studenților este profund dezolant și în totală contradicție cu valorile care sunt (ar trebui) promovate în învățământul superior”, arată sursa citată.

Studenții mai susțin că „eșecul găsirii unei explicații pentru poziția ministerului persistă”.

„Singurele argumente ale Ministerului aduse în favoarea schimbării bruște la mediul online sunt pur formale și tehnice și se pot rezolva într-o manieră rapidă de Minister, dacă dorește. Încă așteptăm ca Ministerul să admită necesitatea modificării poziției sale și să aplice OUG 99/2021”, conchide comunicatul.

Context

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a transmis marți, 8 martie, în contextul ridicării stării de alertă, că universităţile pot decide o perioadă de tranziţie de la predare online la cursuri cu prezenţă fizică.

Decizia vine după ce, zilele trecute, acesta a informat că odată cu ridicarea stării de alertă, facultățile și școlile nu mai pot organiza cursuri sau examene online.

Astăzi, Cîmpeanu a declarat că înțelege dificultățile de organizare pentru universități, care, odată cu ieșirea din starea de alertă, au fost nevoite să reia cursurile față în față, și a menționat că trebuie modificată Legea Educației Naționale, pentru a introduce forma de învățământ hibrid.

Foto: Inquam Photos / George Calin

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp