Strategia Naţională Pentru Siguranţă Rutieră a fost adoptată: 617 milioane de euro vor fi alocate în următorii 7 ani

Strategia Naţională Pentru Siguranţă Rutieră a fost adoptată în ședința de guvern de miercurim 25 mai, după cum a anunțat ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu. Potrivit sursei citate, 617 milioane de euro vor fi alocate pentru siguranța rutieră în următorii 7 ani.

„Am aprobat, în ședința de Guvern, Strategia Naţională Pentru Siguranţă Rutieră (2022-2030), jalon din PNRR îndeplinit cu o lună mai devreme față de termenul asumat.

Prin această Strategie, dorim să reducem cu 50% numărul de decese și de răniri grave cauzate de accidentele rutiere. Finanțarea măsurilor va fi asigurată prin PNRR și POT și se va ridica la o valoare totală de 617,6 milioane de euro. Suma prin PNRR este de 219 milioane euro”, a anunțat Grindeanu.

Ministrul a enumerat și proiectele majore incluse în strategie, dar și ce sume sunt alocate fiecăruia. Cei mai mulți bani sunt alocați separării căilor de trafic auto și pietonal prin denivelarea acestora – aproape 450 milioane de euro.

„- Separarea căilor de trafic auto și pietonal prin denivelarea acestora: 447,5 milioane de euro;
– Măsuri de siguranță pasivă (parapete rutier din beton, montarea parapetelor marginale cu cabluri pe DN 7C- Transfăgărășan, DN 67 C – Transalpina, și alte sectoare de drumuri montane): 61,8 milioane de euro;
– Semnalizare, marcaje și amenajări rutiere: 50,45 milioane de euro;
– Digitalizarea elementelor de siguranța circulației (Sistem de Management al Semnalizării Rutiere, Verticale, Orizontale și a Elementelor Pasive de Siguranță Rutieră, soft, dispozitive IT, achiziționarea a 1000 limitatoare de viteză, 300 radare mobile și 500 camere video conectate într-un sistem integrat): 47,6 milioane de euro;
– Iluminat pe timp de noapte și dispoztive luminoase și reflectorizante: 10,2 milioane de euro”, se detaliază în postare.

Social-democratul a detaliat și modul în care această strategie abordează siguranța rutieră concret.  Între altele, Grindeanu a evocat introducerea unui sistem de management al vitezei, concomitent cu reglementarea unor sancţiuni mai aspre pentru încălcarea legii, dar și intensificarea programelor de educaţie şi formare continuă, formală şi informală.

Totodată, el a enumera:
„- alinierea la standardele tehnice şi la normele specifice prevăzute pentru siguranța vehiculelor care funcționează cu hidrogen, precum și pentru vehiculele conectate și autonome, inclusiv pregătirea infrastructurii rutiere pentru circulația acestor vehicule;
– eficientizarea sistemului naţional de intervenţii în caz de urgenţă prin îmbunătăţirea mijloacelor tehnice de intervenţie la evenimentele rutiere
– măsuri pentru utilizarea drumurilor în condiții de siguranță, inclusiv prin reducerea limitelor de viteză în anumite zone sau pe anumite drumuri, în funcţie de datele privind accidentele, analiza riscurilor şi de cele mai bune practici de la nivelul Uniuni Europene, precum și revizuirea normelor de circulaţie, inclusiv asigurarea priorităţii pentru utilizatorii vulnerabili;
– inspecţii şi verificări sporite în materie de siguranţă rutieră;
– campanii de informare și conștientizare destinate publicului general”.

România, țara din UE unde mor cei mai mulți oameni în accidente

În 2020, numărul persoanelor decedate în accidente rutiere în UE a scăzut cu 17% față de 2019, arată datele privind siguranța rutieră publicate de Eurostat miercuri, 11 mai. Deși acest număr a scăzut treptat în ultimul deceniu, scăderea fără precedent din 2020 s-a datorat în mare parte impactului măsurilor restrictive impuse în contextul COVID-19 asupra transportului de călători.

Cea mai ridicată rată a deceselor în urma accidentelor rutiere este în România. În acest context, Main News a discutat cu Ionuț Ciurea, directorul Asociației Pro Infrastructură, și cu Constantin „Titi” Aur, fondatorul școlii de conducere defensivă Academia Titi Aur și fost mare pilot de raliuri.

Ionuț Ciurea, directorul Asociației Pro Infrastructură, a declarat pentru Main News că există mai multe cauze care pun România pe primul loc la numărul de decese cauzate de accidente rutiere.

Între altele, principala problemă este infrastructura, dar și educația șoferilor. „Sunt mână în mână”, subliniază Ciurea.

„Cauzele sunt multiple pentru care noi suntem fruntași. În primul rând, vorbim de problemele care țin de infrastructură, cea națională și locală, mă refer la Drumuri Județene și la orașe, se moare foarte mult în orașe. În afară, știm cu toții cum mergem pe județene (drumuri – n.red.) și naționale (drumuri – n.red.), se moare inclusiv pe autostrăzi, dar autostrăzile sunt mult mai sigure față de orice altă categorie de drum.

Rivalizează cu gradul de siguranță pe autostrăzi drumurile expres, drumurile expres veritabile, nu cele care sunt expres doar din gură, din gura păcătoasă a politicianului corupt și hoț și imbecil, care populează atât de mult peisajul românesc de la Revoluție încoace.

În toți anii ăștia nu s-a făcut nimic (…) și, în continuare, suntem pe primul loc la decese. Este dublu numărul de decese față de media europeană și nu ne comparăm cu Suedia, care e la 20 (de decese la un milion de locuitori), când noi suntem la 85 (de decese la un milion de locuitori). Deci, de 4 ori mai mult.

Infrastructura, în primul rând, pentru că atunci când greșești (la volan – n.red.), în loc să te ierte, te omoară. Și tot ce ține de disciplina și educația șoferilor. Sunt mână în mână”, a declarat acesta pentru Main News.

La rândul său, Constantin Aur, fondatorul școlii de conducere defensivă Academia Titi Aur, a precizat pentru Main News, că accidentul rutier poate fi provocat de trei factori – omul, drumul sau mașina. Potrivit fostului pilot de raliuri, s-au înregistrat progrese la capitolele „drum” și „mașină”, dar nu și la „capitolul om”.

Totodată, acesta a opinat că și școala de șoferi a regresat, iar permisele de conducere sunt acordate „foarte ușor”.

„Discuția poate fi lungă sau simplă. Acccidentul de circulație se produce din cauza, potrivit unei zicale, omului, drumului sau mașinii. Poate fi vinovat omul, drumul sau mașina. În ultimii 30 și ceva de ani, de la Revoluție până acum, s-au făcut progrese la capitolul drumuri, în sensul că s-au făcut drumuri mai bune. Nu sunt suficiente, nu avem autostrăzi suficiente, nu avem cât ne-am dori, dar s-au făcut pași. Drumurile arată din ce în ce mai bine, cel puțin o parte din ele.

S-au făcut pași și din punct de vedere al parcului auto, adică mașinile sunt din ce în ce mai bune. (…) față de mașinile de pe timpuri fără sisteme de securitate, deși și acum avem probleme la parcul auto, pentru că nu e la nivelul la care ne-am dori, este oarecum învechit, dar mașinile sunt din în ce mai bune.

În schimb, la capitolul om, la educația omului, compartamentul omului, din punctul meu de vedere, s-a făcut un regres, nu un progres, în sensul că înainte de Revoluție se făcea educație rutieră în școala primară. Acum nu se mai face. Existau patrule școlare de circulație, informații transmise oficial elevilor despre cum să circule în siguranță. Acum nu se mai face decât punctual, în anumite condiții, dar nu în sistemul de învățământ.

Doi, școala de șoferi, din punctul meu de vedere, a regresat. Acum 30 și ceva de ani se făcea poligon, conducere de noapte, conducere în condiții speciale de ploaie, etc. se dădea un examen psihologic foarte dur, iar examinarea era mult mai severă, mai dură decât în ziua de azi. Acum, nu se mai face poligon, nici conducere de noapte, acordarea permisului se face foarte ușor (…)

Mai mult decât atât, a evoluat foarte mult tehnica. Ce înseamnă asta? Mașinile s-au îmbunătățit și au tot felul de sisteme, iar șoferii nu sunt pregătiți la nivelul tehnicii actuale. Sunt pregătiți chiar sub nivelul anilor ‘90, la nivelul anilor ‘70-‘80. Asta înseamnă că, având o pregătire mai proastă, nu ne putem aștepta să conducă în siguranță”, a declarat pentru Main News Constantin „Titi” Aur.

Foto: Inquam Photos/Alex Nicodim