Dezvoltatorii de jocuri video, acuzați pe nedrept că folosesc inteligența artificială
Într-o perioadă în care AI-ul generativ devine tot mai prezent în industrie, dezvoltatorii de jocuri se confruntă cu o problemă neașteptată: acuzații că ar folosi inteligență artificială pentru a înlocui munca artiștilor umani. Chiar și atunci când nu o fac.
După cum relatează The Guardian, în aprilie, studioul indie Stamina Zero părea să fi dat lovitura cu trailerul jocului Little Droid, publicat pe canalul oficial PlayStation. Reacțiile? Pozitive față de joc, dar critice față de ceea ce părea a fi copertă generată cu AI. Doar că… nu era. „De fapt, coperta a fost desenată de prietena mea și artista profesionistă Olga Kochetkova. Lucrează de mulți ani în industrie și are un portofoliu pe ArtStation. Dar, aparent, din cauza culorilor alese și a compoziției, aproape toți comentatorii au crezut că nu a fost realizată de un om, ci de o mașină”, a spus Lana Ro, reprezentanta studioului.
O problemă în creștere pentru dezvoltatorii de jocuri
Această suspiciune generalizată față de dezvoltatorii de jocuri vine pe fondul unor îngrijorări reale: AI-ul poate însemna furt de artă, impact climatic și calitate scăzută. Iar jucătorii, obosiți de conținutul generat de AI, au început să vâneze semnele specifice: simetrie ciudată, lumini artificiale, stiluri generice.
Problema? Uneori greșesc ținta. Dezvoltatorul Josh Caratelli a pățit-o și el cu proiectul Chessplus, chiar după ce a subliniat că imaginea postată pe Reddit a fost comandată unui artist real. A urmat o avalanșă de mesaje acuzatoare: că minte, că a fost păcălit, că „sigur e AI”.
Dezvoltatorii de jocuri indie sunt cei mai expuși, pentru că nu au departamente de PR sau influența marilor companii. Nintendo, de exemplu, a fost acuzată recent că ar fi folosit AI în Mario Kart, dar a dezmințit oficial. Pentru studiouri mici, fiecare acuzație se traduce în muncă suplimentară: Stamina Zero a publicat chiar un video cu schițele intermediare și fișierul PSD, încercând să demonstreze că lucrarea este 100% umană.
Un alt paradox? Uneori, arta umană e confundată cu AI tocmai pentru că AI-ul a fost antrenat să imite stilul uman. În aceste condiții, unii dezvoltatori de jocuri au început să evite anumite stiluri „suspecte”, de teamă că vor fi atacați pe nedrept.
„E foarte greu pentru inteligența artificială să creeze lucruri cu sens. Un joc e făcut dintr-o mie de detalii fine care îl fac grozav”, spune Caratelli. „Acea muncă nu mai este apreciată.” Într-o lume în care diferența între arta umană și AI e tot mai neclară, dezvoltatorii de jocuri cer doar un lucru: să nu fie judecați înainte de a fi ascultați. Și, poate, puțină încredere în oameni.
