Așa cum Klaus Iohannis a anunțat, dacă actualul context epidemiologic o va permite, decretul pentru instituirea stării de urgență pe teritoriul României nu va mai fi prelungit. Asta înseamnă că, teoretic, începând cu 15 mai vor fi ridicate treptat restricțiile impuse prin ordonanțele militare.

Una din măsurile anunțate de președinte este purtarea măștilor de protecție în mijloacele de transport în comun și în spațiile publice închise.

O măsură care s-ar putea ridica este obligativitatea cetățenilor de a completa o declarație pe proprie răspundere atunci când părăsesc domiciliul. De altfel, în anumite instituții din țară ar putea fi montate termometre care să identifice persoanele care prezintă febră.

În acest context, starea de alertă este necesară pentru ca autorităţile să poată menţine restricţiile pentru distanţarea fizică şi socială.

Urmează ca miercuri Guvernul și Președintele să analizeze ipoteza declarării stării de alertă după data de 15 mai, când expiră starea de urgență instituită prin decret în România.

Măsura este necesară pentru a putea fi menținute, legal, unele dintre restricțiile impuse pentru limitarea răspândirii noului coronavirus.

Întrebat dacă după 15 mai va fi stare de alertă, Klaus Iohannis a spus: „Noi discutăm aceste variante de două săptămâni, decizia nu o vom lua mâine. Vrem să urmărim cum evoluează situația din punct de vedere epidemiolgic.(…)Această decizie o vom lua probabil în cursul săptămânii viitoare, când avem date noi. Pot să vă spun că legislația secundară aferentă variantei în care nu prelungim starea de urgență este aproape finalizată. Eu am dorit să fim pregătitți din timp pentru ambele variante, să nu fim iarăși în stare de stres, ca la începutul epidemiei”.

Ce se întâmplă în situația în care va fi declarată starea de alertă

Starea de alertă se declară potrivit OUG nr. 21/2004 și le permite autorităților să ia orice măsuri pentru prevenirea și înlăturarea pericolelor pe care le presupune constatarea unei situații de urgență, în contextul actual, pandemia de coronavirus. Comparativ cu starea de urgență, în cazul celei de alertă nu se restrâng drepturile constituționale ale locuitorilor din zona pentru care s-a instaurat starea de alertă.

Starea de alertă presupune punerea de îndată în aplicare a planurilor de acțiuni și măsuri de prevenire, avertizare a populației, limitare și înlăturare a consecințelor situației de urgență. În localități, starea de alertă o declară primarul, după ce a primit aprobarea prefectului. Pentru un județ întreg, decizia aparține prefectului și trebuie aprobată de ministrul Administrației și Internelor.

Pe timpul stării de alertă se pot dispune orice măsuri care ar putea înlătura starea de forță majoră. Pe durata situațiilor de urgență sau a stărilor potențial generatoare de situații de urgență se întreprind, în condițiile legii, acțiuni și măsuri pentru:

– avertizarea populaţiei, instituţiilor şi agenţilor economici din zonele de pericol – declararea stării de alertă în cazul iminenţei ameninţării sau producerii situaţiei de urgenţă – intervenţia operativă cu forţe şi mijloace special constituite, în funcţie de situaţie, pentru limitarea şi înlăturarea efectelor negative;

– acordarea de ajutoare de urgenţă – instituirea regimului stării de urgenţă, în condiţiile prevăzute de art. 93 din Constituţia României, republicată;

– solicitarea sau acordarea de asistenţă internaţională – acordarea de despăgubiri persoanelor juridice şi fizice De asemenea, conform OUG nr. 21/2004, pe timpul stării de alertă se pot dispune, cu respectarea prevederilor art. 53 din Constituţia României, republicată, măsuri pentru restrângerea unor drepturi sau libertăţi fundamentale referitoare, după caz, la libera circulaţie, inviolabilitatea domiciliului, interzicerea muncii forţate, dreptul de proprietate privată ori la protecţia socială a muncii, aflate în strânsă relaţie de cauzalitate cu situaţia produsă şi cu modalităţile specifice de gestionare a acesteia.

sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp