Sondaj INSCOP: Aproape jumătate dintre români cred că aderarea la UE a adus mai multe beneficii țării
Aproximativ jumătate dintre români sunt de părere că aderarea la UE a adus în principal beneficii României, procentul acestora înregistrând o creștere în comparație cu acum 10 ani. În același timp, 21,9% cred că aderarea nu a adus nici avantaje, nici dezavantaje, iar 27,7% consideră că a adus dezavantaje, procentul fiind mai mare decât în urmă cu 10 ani, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro.
De asemenea, 42.3% dintre români consideră că prioritatea europarlamentarilor care îi vor reprezenta pe români după alegerile din 9 iunie ar trebui să fie asigurarea acelorași drepturi pentru cetățenii români ca și pentru restul cetățenilor europeni, iar pe locul al doilea în topul priorităților se situează integrarea completă în Spațiul Schengen, inclusiv cu frontierele terestre. În ceea ce privește gradul de informare, aproximativ 25% dintre români se consideră mai degrabă informați cu privire la activitatea instituțiilor europene, atât în ceea ce privește Parlamentul European, cât și Comisia Europeană și Consiliul European, restul considerându-se mai degrabă neinformați.
Aproape jumătate din populația României, respectiv 47.6%, consideră că aderarea țării la Uniunea Europeană a adus în principal beneficii, acest procent înregistrând o creștere semnificativă față de acum 10 ani, când era de 35.2%. În același timp, 21.9% cred că aderarea nu a avut niciun impact, pozitiv sau negativ, față de 41.5% înregistrat în 2014, iar 27.7% sunt de părere că aderarea a avut mai degrabă dezavantaje, față de 19.9% în 2014. 2.8% nu au știut sau nu au răspuns la această întrebare, față de 3.4% în 2014.
Din perspectiva politică, 52% dintre votanții PSD-PNL, 34% dintre cei ai AUR și 75% dintre cei ai ADU cred că aderarea la UE a adus mai degrabă beneficii. În ceea ce privește vârsta, 61% dintre tinerii cu vârsta între 18 și 29 de ani, 49% dintre cei cu vârsta între 30 și 44 de ani, 36% dintre cei cu vârsta între 45 și 59 de ani și 48% dintre cei cu vârsta peste 60 de ani sunt de această părere. În funcție de nivelul de educație, 35% dintre persoanele cu studii primare, 44% dintre cei cu studii medii și 73% dintre cei cu studii superioare cred că aderarea a adus mai degrabă beneficii. Pe categorii de venit, 33% dintre cei cu venituri mici și foarte mici, 54% dintre cei cu venituri medii și 67% dintre cei cu venituri mari și foarte mari cred același lucru. În funcție de locație, 64% dintre locuitorii Bucureștiului, 59% dintre cei din orașele mari, 45% dintre cei din orașele mici și 39% dintre cei din mediul rural cred că aderarea a adus beneficii.
În ceea ce privește prioritățile europarlamentarilor care îi vor reprezenta pe români, 42.3% cred că aceștia ar trebui să lupte pentru asigurarea acelorași drepturi pentru români ca și pentru restul cetățenilor europeni. 17.8% consideră că prioritatea ar trebui să fie aderarea completă a României la Schengen, 17.6% cred că ar trebui să obțină mai multe fonduri europene pentru România, 10.1% susțin apărarea intereselor diverselor sectoare economice românești, iar 7.7% consideră că ar trebui să crească rolul României în luarea deciziilor la nivel european. 2.3% menționează alte priorități, iar 2.3% nu au știut sau nu au răspuns.
Opinia că europarlamentarii români ar trebui să lupte pentru asigurarea acelorași drepturi pentru români ca și pentru restul cetățenilor europeni este împărtășită în special de votanții AUR, femei, persoane cu nivel de educație mai scăzut, muncitori necalificați, și locuitorii din mediul rural. În contrast, votanții ADU, bărbații, locuitorii Bucureștiului și cei cu venituri mai mari preferă ca prioritatea să fie aderarea completă la Schengen. De asemenea, votanții PSD-PNL și locuitorii Bucureștiului cred că viitorii europarlamentari ar trebui să obțină mai multe fonduri europene pentru România.
În ceea ce privește gradul de informare, 26.8% se consideră mai degrabă informați despre activitatea Parlamentului European, 26.1% despre activitatea europarlamentarilor români, 25.3% despre activitatea Comisiei Europene și 24.9% despre activitatea Consiliului European, în timp ce restul se consideră mai degrabă neinformați.
Votanţii PSD-PNL şi ai AUR, persoanele peste 60 de ani şi angajaţii la stat se consideră mai degrabă informaţi cu privire la activitatea europarlamentarilor români într-o proporţie mai mare decât celelalte categorii de populaţie.
”Comparativ cu percepţia din urmă cu 10 ani, creşte semnificativ ponderea românilor care cred că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje. Pe de altă parte, se observă şi o uşoară tendinţă de polarizare în condiţiile în care creşte, e adevărat în proporţii mai mici, procentul celor care cred că aderarea la Uniunea Europeană a adus mai degrabă dezavantaje. Explicaţia poate fi regăsită în atât în distribuirea inegală a beneficiilor aderării pe teritoriul României, în frustrări acumulate de o parte a populaţiei, cât şi în populismul unor voci politice iresponsabile care aleargă după voturi facile. Relevant în acest sens este faptul că peste 40% dintre români cred că prioritatea viitorilor europarlamentari români ar trebui să fie lupta pentru ca românii să aibă aceleaşi drepturi ca restul cetăţenilor europeni, urmată de obţinerea completă a adeăriri României la spaţiul Schengen şi cu graniţele terestre. Practic 60% din populaţia României îşi concentrează atenţia pe subiecte percepute a provoca nedreptăţi – blocarea aderării complete şi sentimentul că românii nu au aceleaşi drepturi precum restul cetăţenilor UE. Din acest punct de vedere, clasa politică are marea responsabilitate de a nu cădea în capcana populismului deşănţat şi de a prezenta cu onestitate realitatea obiectivă a faptului că aderarea la Uniunea Europeană reprezintă poate cea mai rapidă sursă de progres şi creştere a calităţii vieţii pentru societatea românească din istoria noastră recentă. Pe de altă parte, clasa politică are o mare datorie de a răspunde frustrărilor populaţiei prin promovarea intensă şi mai ales compententă a intereselor româneşti în cadrul Uniunii, aşa cum procedează toate statele”, declară Remus Ştefureac, director INSCOP Research.
Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda Agenţiei de presă News.ro. Datele au fost culese în perioada 12 – 20 aprilie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul chestionarului. Volumul eşantionului simplu, stratificat, este de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95 %, la un grad de încredere de 95%.
foto: Pixabay
Comentarii